"Ar fi fost mult mai bine sa se faca mai devreme (reducereasalariilor bugetarilor - n.red.), insa istoria nu se scrie cu daca.Marele semn de intrebare ramane implementarea", este de parere DoruLionachescu, partener principal al casei de investitii CapitalPartners.
El sustine ca in lipsa implementarii masurilor convenite cu FMI,un nivel al cheltuielilor bugetare la nivelul actual nu va ducedecat la o crestere a taxelor din toamna. "Daca ratamimplementarea, spulberam si ultima bruma de credibilitate pe care omai avem. Noi trebuie sa restabilim credibilitatea. Nu avem cum saiesim singuri din aceasta recesiune", a adaugat Lionachescu, careconsidera ca este de "neinteles de ce nu se actioneaza pe parteareducerilor in administratia publica, adica in directiaachizitiilor publice".
Mediul de afaceri a criticat dur in ultima perioada lispa uneistrategii pe termen lung a Guvernului, in conditiile in carepredictiile economice se inrautatesc treptat. In luna aprilie anulacesta, FMI a revizuit prognoza de crestere economica din acest anla 0,8% fata de estimarea anterioara de 1,3%, iar in prezent nicimacar scenariul unei cresteri zero nu pare sa mai stea inpicioare.
O reducere diferentiata a pensiilor
"Si demnitarii ar trebui sa se gandeasca la masuri coerente, nudoar la idei populiste de a-si dona salariul pe cateva luni. Credinsa ca trebuie facuta o diferentiere in ceea ce privestediminuarea salariilor si a pensiilor intre persoanele care au unvenit de sub 1.000 de lei si cele care castiga peste sau intrepensionarii cu o pensie de 300 de lei si restul. Si acestia trebuiesa contribuie, dar intr-un procent mai mic", spune Stefan Poienaru,proprietarul Agrofam Holding, companie agricola cu afaceri de peste30 mil. euro.
Guvernul a negociat cu FMI un acord de reducere a salariilorbugetarilor cu 25% si al pensiilor cu 15% care ar urma se aplicedin iunie. Decizia a fost preferata unei majorari a cotei unice siTVA.
" Masurile sunt luate destul de tarziu. Pana la urma este unpas, dar ca sa produca efecte, pentru ca ar fi dramatic sa ieiaceste masuri care schimba existenta multor oameni si sa nu produciefecte, trebuie acompaniate de un control drastic al banilor de labuget. Este nevoie de o restructurare a aparatului bugetar. Inagricultura sunt multe agentii, cum ar fi ADS, pline de oameni carenu fac altceva decat sa invarta hartii si la care cu un sfert dinpersonal ar face treaba pe care o fac acum", a adaugatPoienaru.
Alte voci din mediul de business sustin ca autoritatile artrebui sa se implice mai mult in controlul pietei negre care aajuns la ponderi importante in anumite domenii.
"Nu mai vad loc pentru cresteri de taxe, pentru ca Guvernultrebuie sa controleze piata neagra, care in industria bauturiloralcoolice a ajuns la o pondere de 80% din consum", a afirmat IoanMicula, co-proprietarul European Food & Drinks, cel mai maregrup romanesc din industria alimentara, cu afaceri cumulate decirca un miliard de euro.
Pe de alta parte, alti oameni din mediul privat sunt de parereca statul are nevoie de sprijinul unor consultanti externi pentrua-si restructura institutiile.
"Nu am auzit de niciun minister sau agentie nationala care sa fiapelat la un consultant din exterior care sa-i reorganizezeactivitatile si sa-l transforme intr-o organizatie eficienta", aafirmat Liviu Sfrija, presedintele Henkel Romania, companie cuafaceri de 135 mil. euro in industria bunurilor de larg consum si aadezivilor pentru constructii.
"Nu cred ca este nevoie de masuri de reducere a personalului intoate institutiile de stat. De exemplu, nu vad un exces de personalla nicio Directie a Finantelor Publice, dimpotriva, cred ca suntemsingura tara in care stai la coada pentru a-ti plati impozitele", acompletat Sfrija.
Ce anomalii sunt vizibile la stat?
"Nu mi se pare firesc ca intr-o societate care se consideramoderna pozitiile de management din orice organizatie aflata inproprietatea statului sa fie ocupate de oameni implicati inpolitica, cu atat mai mult cu cat acest lucru genereaza schimbarifrecvente in conducerea institutiilor. Noi am cautat sase luni unmiddle manager valoros, cu ajutorul unui head hunter, in timp ce laconducerea institutiilor de stat sunt numiti directori in catevasaptamani de la schimbarea partidelor la guvernare", a spusSfrija.
Reactii la adresa lipsei de strategie pe termen lung aGuvernului a avut si Mariana Gheorghe, cel mai puternic executiv depe piata locala aflat la conducerea Petrom, companie cu un businessde 3 miliarde de euro, care considera ca daca autoritatile ar fiprezentat un program credibil pe termen scurt, mediu si lung, ar fiexistat posibilitatea sa evitam aceste masuri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
