Aproximativ 400 de persoane private de libertate din Penitenciarul Timişoara, adică peste 40% din totalul deţinuţilor din instituţie, lucrează în fiecare lună în unităţi de producţie special amenajate în instituţie sau chiar la fabricile din zonă.
Printre companiile private care angajează deţinuţi ai Penitenciarului Timişoara se numără TRW Automotive (producţie de componente auto), Rilug (confecţii de pantofi) sau AEM (producţie de contoare electrice). „Colaborarea cu compania TRW Automotive a început în luna octombrie 2013, acum însumând un total de 55 de deţinuţi care lucrează în două ture în fabrica TRW (din exteriorul penitenciarului – n.red.), 83 de deţinuţi care lucrează în două ture în punctul de lucru din interiorul penitenciarului (cusut volane) şi 25 de persoane private de libertate care lucrează la despumat volane într-un punct de lucru la o secţie exterioară a penitenciarului“, a spus chestorul de penitenciare dr. Ioan Băla, directorul Penitenciarului Timişoara, la solicitarea ZF.
Deşi spaţiile destinate activităţilor de producţie din cadrul penitenciarului sunt destul de mici, reprezentanţii instituţiei spun că există planuri de realizare a unui schimb III de lucru pentru activitatea de producţie a TRW Automotive, „cererea de mână de lucru fiind foarte mare din partea companiei“. Volanele la care lucrează deţinuţii din Timişoara se duc la export, iar printre mărcile de volane produse se află Volkswagen, BMW, Mercedes sau Opel.
„Referitor la alte companii private cu care prestăm servicii în mod curent, amintim aici activităţi de confecţionare pantofi cu SC. RILUG SRL (un punct de lucru interior), realizare componente electrice contoare cu SC. AEM SRL (două puncte de lucru interioare)“, a mai spus Ioan Băla.
Deţinuţii care lucrează pentru companiile private sunt selectaţi în Comisia de Selecţionare şi repartizare la muncă din cadrul Penitenciarului Timişoara şi „prestează activităţi lucrative la solicitarea şi cu angajamentul scris al acestora“, a mai spus Ioan Băla. Printre criteriile care se iau în calcul la selecţia deţinuţilor care pot fi încadraţi la muncă în cadrul companiilor private se numără comportamentul lor pe durata detenţiei, vârsta acestora, calificarea profesională, educaţia, regimul de pedeapsă sau tipul pedepsei pentru care au fost condamnaţi.
„Deţinuţilor le revine un procent de 40% din salariul negociat cu companiile private, iar tarifele orare se situează în jurul sumelor de 7,6 lei/oră/ timp de zi şi 9,5 lei/ oră/ timp de noapte“, a mai spus directorul penitenciarului Timişoara. Cu alte cuvinte, un deţinut poate ajunge la venituri lunare de circa 490 de lei (adică 40% din totalul de 1.216 lei/ lună, la 8 ore pe zi de muncă) dacă lucrează pe timp de zi şi la un salariu de 608 lei pe lună dacă lucrează 8 ore pe zi pe timp de noapte.
În general, un deţinut lucrează între 6 şi 8 ore pe zi. La Penitenciarul Timişoara există circa 950 de deţinuţi (dintre care circa 400 au un loc de muncă), iar unitatea este „specializată“ în deţinerea condamnaţilor cu pedepse de până la 3 ani, în regim deschis, semideschis şi arestaţi preventiv. Spre exemplu, regimul deschis se aplică persoanelor condamnate pentru cel mult un an şi, în funcţie de caz, acestea pot să plece fără să fie supravegheate la un loc de muncă din afara penitenciarului.
Deţinuţii care lucrează primesc şi alte recompense pe lângă cele financiare, iar în funcţie de numărul de aşa-numite credite pe care le primesc în urma muncii prestate, pot primi mai multe pachete decât ceilalţi sau pot beneficia de mai multe vizite. În plus, la fiecare lună lucrată într-o fabrică, un deţinut poate primi o scutire la pedeapsă între 6 şi 7 zile pe lună, ceea ce ar însemna că, la un an de muncă în penitenciar, unui deţinut i se poate reduce pedeapsa cu 72 – 84 de zile. Spre comparaţie, un deţinut care scrie o carte primeşte o reducere a pedepsei cu circa 30 de zile.
Cu o rată a şomajului de doar 1,4 % (cu mult sub media şomajului înregistrat la nivel naţional, de 5,1% în luna aprilie a acestui an), Timişul este judeţul despre care angajatorii spun că numai cine nu doreşte nu lucrează. Companiile din industria componentelor auto au deschis în ultimii ani acolo facilităţi de producţie pentru export şi au făcut angajări, iar competiţia pe candidaţi a condus şi la o creştere a salariului din zonă. Astfel, în luna aprilie a acestui an, salariul mediu în Timişoara a fost de 1.961 de lei net pe lună, cu aproape 6% peste media înregistrată la nivel naţional, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Penitenciarul Timişoara a avut în 2014 venituri în valoare de 30,5 milioane de lei, cea mai mare parte (peste 24 de milioane de lei) provenind de la bugetul de stat sub formă de subvenţii, restul fiind generate din veniturile proprii (5,16 milioane lei) şi din finanţările primite în cadrul proiectelor cu finanţare europeană (1,13 mil. lei). În capitolul „venituri proprii“ intră cea mai mare parte a veniturilor încasate în urma contractelor de prestări servicii (adică inclusiv rezultatul muncii prestate de deţinuţi), care au fost în cuantum de 4,6 milioane de lei.
Ce beneficii are o companie care angajează deţinuţi din Penitenciarul Timişoara
► Selecţia personalului este făcută de reprezentanţii peniteciarului şi nu de angajator;
► nu se plătesc contribuţii salariale la bugetul de stat nici pentru angajaţi, nici pentru angajator, ci doar o sumă pentru prestare de serviciu pe baza unui contract încheiat cu penitenciarul;
► deducerea TVA înscrisă pe factură;
► forţă de muncă disciplinată, constantă, stabilă, cu un grad ridicat de productivitate, obişnuită să respecte regulile; nu se pune problema absentării sau părăsirii locului de muncă înainte de terminarea programului;
► se poate lucra şi în schimburi;
► activitatea se poate desfăşura şi la sediul penitenciarului sau în celelalte spaţii pe care le deţine în Timişoara sau Buziaş (reducerea cheltuielilor cu utilităţile);
► preţurile sunt negociabile – în funcţie de durata contractului, complexitatea lucrărilor şi numărul persoanelor private de libertate solicitate;
► posibilitatea opririi procesului de producţie la solicitarea beneficiarului forţei de muncă speciale, pe anumite perioade de timp, din cauze obiective (ex. condiţii meteo), fără ca acest lucru să atragă cheltuieli suplimentare din partea societăţii beneficiare;
► siguranţă asupra materiilor prime, materialelor, uneltelor şi utilajelor folosite în procesul tehnologic, neexistând riscul sustragerii acestora.
Sursa: Oferta de muncă cu deţinuţii, disponibilă pe site-ul penitenciarului din Timişoara
Indicatorii anului 2014 ai muncii în penitenciarul din Timişoara
► Număr mediu zilnic de puncte de lucru
- muncă cu plată: 28 puncte de lucru;
- muncă în interesul locului de deţinere: 8 puncte de lucru;
- muncă pe bază de voluntariat: 5 puncte de lucru.
► Alţi indicatori ai forţei de muncă în 2014
- indice de folosire la muncă: 54 % din efectivul apt de muncă;
- fond salariu realizat din prestări servicii: 4,39 milioane lei;
- salariu mediu brut/deţinut: 1.266 lei;
- venit (salariu) mediu net/deţinut: 474 lei;
- fond de venituri planificat în anul 2014 (cu TVA): 5,18 milioane lei;
- indice de realizare a fondului de venituri: 105 %;
- fond venituri realizat (cu TVA): 5,44 milioane lei;
- venit mediu brut/deţinut: 1.570 lei;
- indice de realizare a normelor de producţie: 145%.
Sursa: Bilanţ de activitate al Penitenciarului Timişoara pentru anul 2014
