Eveniment

Criza din Grecia va determina BNR să menţină mâine dobânda-cheie şi ratele RMO, anticipează analiştii

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, anticipa, la jumătatea lunii iunie că, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei, politica monetară va trebui să reziste şi să nu aibă loc o nouă reducere a ratei de referinţă a dobânzii, în prezent de 1,75%, având în vedere că economia va creşte în acest an cu circa 4%, ritm care nu ar necesita stimulare suplimentară prin reducerea dobânzii.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, anticipa, la jumătatea lunii iunie că, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei, politica monetară va trebui să reziste şi să nu aibă loc o nouă reducere a ratei de referinţă a dobânzii, în prezent de 1,75%, având în vedere că economia va creşte în acest an cu circa 4%, ritm care nu ar necesita stimulare suplimentară prin reducerea dobânzii.

Autor: Claudia Medrega

30.06.2015, 00:04 684
Inflaţia scăzută, aprobarea reducerii TVA la 19% din 2016, cu impact asupra prognozei de inflaţie, precum şi menţinerea creditării totale în teritoriul negativ ar fi trebuit să stimuleze BNR să relaxeze politica monetară pe termen scurt, însă tensiunile legate de Grecia şi efectele asupra fluxurilor de capital pot determina BNR să menţină mâine atât dobânda-cheie, cât şi ratele rezervelor mini­me obligatorii, antici­pează majoritatea ana­liştilor.

În luna mai, BNR a tăiat surprinzător do­bânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, conco­mitent cu reducerea RMO la lei, de la 10% la 8%, accelerarea relaxării monetare fiind încurajată de scăderea anticipată a inflaţiei „în jur de 0%“ şi nivelul redus la care au coborât dobânzile în Europa. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

„BNR va menţine rata dobânzii de politică monetară neschimbată la 1,75% având în vedere evenimentele recente din Grecia şi incertitudinile pe termen scurt cu impact negativ asupra apetitului la risc. Aprobarea reducerii TVA la 19% începând de anul următor şi impactul acesteia asupra prognozei de inflaţie (neîncorporată în proiecţia anterioară a băncii centrale) ar fi trebuit să determine banca centrală să relaxeze politica monetara pe termen scurt“, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

ING Bank se aşteaptă ca ciclul de reducere a ratei de dobândă să se încheie la 1,75%, cu posibilitatea de a reduce rata rezer­velor minime obligatorii pentru pasivele în lei cel mai devreme pe 4 august, dacă situaţia din Grecia se clarifică. „Ne aşteptăm ca presiunile inflaţioniste pe termen mediu determinate de cererea internă alimentată, pe lângă altele, şi de stimulul fiscal să fie contracarate de către BNR printr-o flexibilitate mai mare faţă de aprecierea leului“, spune Dascălu.

Potrivit sondajului în curs al Bloomberg, din 15 analişti intervievaţ, doar trei anticipează reducerea dobânzii de politică monetară. Şi participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România (AAFBR) antici­pează că banca centrală ar putea menţine dobânda de politică monetară la 1,75% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie de miercuri, 1 iulie. Iar majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că atât rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei cât şi cele pentru pasivele în valută ar putea fi menţinute constante pe 1 iulie.

„Pentru a cincea şedinţă de politică monetară din acest an, programată pentru 1 iulie, ne aşteptăm ca BNR să menţină rata de dobândă de referinţă la 1,75% şi nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplica­bile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit la 8%, respectiv 14%. Aceste aşteptări au la baza evoluţiile recente din plan european (criza din Grecia), cu impact asupra direcţiei fluxurilor in­ter­na­ţionale de capital“, spune Andrei Rădu­lescu, senior economist la Banca Transil­vania.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea la jumătatea lunii iunie că, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei, politica monetară va trebui să reziste şi să nu aibă loc o nouă reducere a ratei de referinţă a dobânzii, în prezent de 1,75%, având în vedere că economia va creşte în acest an cu circa 4%, ritm care nu ar necesita stimulare suplimentară prin reducerea dobânzii.

Cu toate că inflaţia a atins minim istoric după minim istoric şi se îndreaptă spre 0%, iar BNR a continuat să relaxeze politica monetară, uneori în varianta accelerată, re­venirea creditării totale în teritoriul pozitiv se lasă în continuare aşteptată. La sfârşitul lunii mai soldul creditului total înregistra o scădere de 2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, totalizând 213 mld. lei.

Deşi creditarea în lei a crescut de la o lună la alta, nu a reuşit să acopere prăbuşirea împrumuturilor în valută şi sumele scoase în afara bilanţurilor în procesul de curăţare a portofoliilor de credite neperformante.

Relaxarea politicii monetare ar putea continua în restul acestui an prin reduceri ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei până la 6% în luna decembrie 2015 şi pentru pasivele în valută până la 12%. În paralel, dobânda de politică monetară ar putea fi menţinută la 1,75% în a doua jumătate a anului 2015, conform celor mai mulţi participanţi la sondajul AAFBR.

Opiniile referitoare la politica monetară a BNR din 2016 sunt divergente, existând un număr mic de participanţi la sondaj care estimează o reducere a dobânzii de politică monetară până la 1,5% în luna decembrie 2016, dar şi participanţi care prognozează un ciclu de întărire a politicii monetare, cu un nivel al dobânzii care ar putea ajunge la 2,5% în luna decembrie a anului următor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO