Eveniment

Cu mulţi investitori la uşă şi cu un cost de finanţare a statului extrem de scăzut, guvernul spune pas la cerinţele FMI

Darius Vâlcov (stg), ministrul finanţelor, şi premierul Victor Ponta au abordat cu mult calm discuţiile cu cei de la FMI: România este într-o poziţie macroeconomică bună, astfel că spaţiul de manevră al Guvernului de la Bucureşti este suficient. Fotograf: Marius Dumbrăveanu

Darius Vâlcov (stg), ministrul finanţelor, şi premierul Victor Ponta au abordat cu mult calm discuţiile cu cei de la FMI: România este într-o poziţie macroeconomică bună, astfel că spaţiul de manevră al Guvernului de la Bucureşti este suficient. Fotograf: Marius Dumbrăveanu

Autor: Andra Oprescu, Iulian Anghel

10.02.2015, 00:07 1372

Premierul Victor Ponta şi mi­nistrul finanţelor Darius Vâlcov au ieşit ieri împreună să anunţe că nu s-au înţeles cu FMI în pri­vinţa a două puncte - creş­terea pereţului la gaze şi închiderea capacităţilor energetice bazate pe cărbune, solicitări respinse de partea română, discuţiile ur­mând să fie reluate în aprilie.

„Nu ne-am înţeles nici în toamnă nici în privinţa reducerii CAS şi nu s-a întâmplat nimic“, a argumentat Ponta.

Eşecul discuţiilor cu FMI nu s-a văzut pe piaţa valutară şi monetară, Ministerul Finanţelor reuşind să vândă ieri la licitaţia de titluri de stat pe 10 ani la un cost minim istoric, de 2,81%.

Ponta şi Darius Vâlcov, extrem de dega­jaţi, au prezentat ieri progresele economice şi lucrurile unde guvernul şi-a îndeplinit angajamentele, iar apoi au explicat raţiunea pentru care au respins solicitările FMI în privinţa creşterii preţurilor la gaze. „Poli­ticile economice le facem noi, nu le fac dânşii“, a spus premierul Victor Ponta. Ponta a mai spus: FMI şi Comisia Euro­peană nu vor fi niciodată de acord cu reducerea TVA. Însă, reducerea TVA este doar un deziderat şi nu va putea fi decisă în acest an, cu atât mai mult cu cât, chiar şi în actuala conjunctură, cu TVA standard de 24%, veniturile bugetului general consolidat din  această taxă au scăzut cu 4 miliarde de lei în 2014, în ciuda faptului că nivelul consumului a crescut cu 7%.

Pe ce se bazează atunci guvernul când negociază „dur“ cu FMI? În primul rând pe conjunctura econo­mică favorabilă, internă şi externă. Foarte probabil, la 10 februarie, Institutul Naţional de Statistică (INS) va anunţa o creştere economică în 2014 de aproape 3%. Trimestrul al treilea din 2014 a fost unul excelent pentru actuala situaţie economică mondială, cu o creştere a PIB de 3,3% şi o creştere la nouă luni (an/an) de 2,8%. Comisia Europeană, în prognoza de iarnă, vede pentru România o creştere economică de 3% pentru anul trecut şi de 2,7% pentru 2015. Graţie conjuncturii externe, costul la care România se împrumută pentru rostogolirea datoriei sau pentru finanţarea deficitului este la cel mai jos nivel din ultimii şase ani. Costul riscului de faliment (CSD) este acum la 120 de puncte de bază, în vreme ce dobânzile la titlurile de stat cu maturitate de 10 ani sunt sub 3%. Datoria externă este la 39% din PIB, exporturile la maximul istoric. Acestea sunt atuurile guvernului.

România nu se va împrumuta acum pe pieţele externe pentru că nu are nevoie de asta, a spus ieri ministrul finanţelor.

Mai e necesar, prin urmare, un acord cu FMI? „Pun la îndoială necesitatea prezenţei FMI în România. Eu nu înţeleg cum în 2015 încă mai este nevoie de FMI. După 25 de ani încă trebuie să vină FMI într-o ţară membră a UE şi NATO să îi spună ce să facă. E un fel de bau-bau de care nu mai scăpăm. Acest lucru denotă incapacitatea clasei politice de a elabora o strategie coerentă“, crede Matei Păun, managing partner al BAC Invest­ment. El mai spune că în ceea ce priveşte restructurarea din domeniul energetic, aceasta trebuia făcută de acum 10 ani, dar problema persistă.

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, admite că, în momentul de faţă, România este departe de momentul în care avea nevoie disperată de un acord cu FMI. „Parametrii macro şi condiţiile de piaţă fac ca România să se poată împrumuta ieftin din piaţă şi fără FMI. În aceste condiţii, şi motivaţia de a răspunde prompt la cerinţele FMI scade.“ Pe termen lung, adaugă el, România nu ar trebui să mai aibă nevoie de FMI. Dar situaţia va trebui monitorizată îndeaproape, având în vedere „tradiţia nefericită“ a Ro­mâniei de a lua decizii economice neinspi­rate odată scăpată fiind de sub supra­vegherea FMI.

„Rămâne de văzut dacă România va fi capabilă de data aceasta să nu mai repete greşelile trecutului care au dus, cu diverse ocazii, la situaţii nesustenabile economic, necesitând în cele din urmă o întoarcere la FMI.“ Florian Libocor, economistul-şef al BRD, adaugă: „România trebuie să înceapă să functioneze fără un acord efectiv de finanţare externă. Oricum, este cert că momentul renunţării la acordurile cu finanţatorii externi este foarte aproape.“
 

Ce s-a cerut şi ce s-a acceptat

+ FMI  şi CE au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh, catalogată de premier ca „abruptă“.

+ De asemenea, FMI şi CE au cerut restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil.

+ Privatizarea CFR Marfă va fi reluată, Ministerul Transporturilor urmând să lanseze procedura de selectare a consultantului pentru reluarea acestui proces.

+ FMI recomandă în cazul crizei francului elveţian adoptarea Legii insolvenţei şi stimularea dialogului între bănci şi datornicii cu probleme, la care să se adauge şi suport legislativ.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO