Cu CDS-urile (asigurările împotriva riscului de default - faliment) la nivelul minim al ultimilor şapte ani şi cu reconfirmarea ratingurilor de ţară cu perspectivă stabilă, guvernul şi Ministerul de Finanţe pot să privească cu mai multă lejeritate finanţarea deficitului şi a datoriei publice.
Agenţia americană de evaluare financiară S&P a reconfirmat în urmă cu câteva zile ratingurile României pentru datoriile pe termen lung scurt în valută şi în moneda locală, la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă, pe fondul – susţin analiştii instituţiei – al perspectivelor solide de creştere economică, de 3% în 2015, care ar putea anula parţial impactul tăierilor de taxe anunţate de guvern.
Decizia agenţiei confirmă poziţia de încredere pe care România o are acum pe pieţele financiare. CDS-urile României sunt la acest moment la 106 puncte de bază, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, după ce la începutul crizei ele săriseră chiar şi de 700 de puncte de bază. Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, lucru important având în vedere că România intenţionează să iasă şi anul acesta şi în anii viitori pe pieţele din afară. Scăderea CSD-urilor este importantă şi pentru băncile locale, întrucât astfel ele pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, prin urmare şi statul se poate împrumuta la costuri mai mici.
România a ajuns, cel puţin în ultimul an, să fie privită de pieţele externe ca fiind o ţară cu grad mai scăzut de risc, lucru care se reflectă în buget. În primele două luni, cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 16% în comparaţie cu primele două luni din 2014, până la 1,2 mld. lei, lucru important având în vedere că guvernul trebuie să se împrumute ca să rostogolească datoria publică.
Ministerul de Finanţe a programat să atragă în 2015 în până la 40 miliarde de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă. Alte 3 miliarde de euro ar urma să fie atrase de pe pieţele externe şi de la instituţiile financiare internaţionale.
În 2014 Ministerul de Finanţe a împrumutat din piaţa internă 40,5 miliarde de lei şi 928 de milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale - 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani, la dobânzi de 5% şi, respectiv, 6,2%. A fost pentru prima dată când România s-a împrumutat pe 30 de ani, ceea ce arată că investitorii au avut încredere în posibilitatea ţării de a-şi rambursa datoria pe un termen atât de lung. Până anul trecut, maturitatea de 30 de ani fusese inaccesibilă României din cauza primei prea mari solicitate de investitori şi a cererii slabe din cauza temerilor. Însă precedentul oferă perspective de creştere a maturităţii portofoliului de datorie publică.
