Guvernul a impus ofertantului la vânzarea Cupru Min să îşi asume, ca şi clauze de mediu care nu pot fi negociate, investiţii suplimentare în lucrări de drumuri şi eventuale noi investiţii care s-ar impune ulterior şi ar depăşi cuantumul estimat în prezent, refuzând în acelaşi timp orice răspundere.
Executivul nu a dorit să semneze din partea sa vreo declaraţie şi nici să acorde garanţii ori despăgubiri pentru probleme legate de protecţia mediului, indiferent de momentul apariţiei acestora, relevă un document oficial obţinut de MEDIAFAX.
Pentru a obţine garanţii din partea Roman Copper privind realizarea investiţiilor de mediu, reprezentanţii statului au cerut în schimb constituirea unui depozit de 32 milioane euro, solicitare refuzată de firma canadiană.
Investiţiile de mediu au fost evaluate de partea română la 32,27 milioane euro, din care un minim de 17 milioane euro obligatoriu pentru acest an în vederea extracţiei şi preparării minereurilor neferoase şi rare.
Din suma totală a investiţiei, 50.000 euro au fost calculate pentru extracţia pietrei pentru construcţii şi a pietrei calcaroase, 12.600 euro pentru transport marfă, persoane, întreţinere şi reparaţii auto, activitatea desfăşurată la spaţiile de cazare, restaurant şi cantină, activitatea de pază, 17,32 milioane euro pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare, 5,58 milioane euro pentru supraînălţarea barajului Valea Şesei în vederea exploatării în siguranţă a iazului de decantare şi 9,3 milioane euro pentru reabilitarea drumurilor de acces existente şi realizarea unor drumuri noi.
Citiţi:
►Privatizarea Cupru Min a eşuat. Contractul de vânzare nu a fost semnat până la termenul limită
Investiţiile minime pentru acest an, de 17 milioane euro, au fost calculate pentru realizarea unei instalaţii de recuperare a metalelor prin procedee biotehnologice (14,5 milioane euro), efectuarea unor lucrări privind stabilitatea haldelor de steril (2 milioane euro) şi efectuarea unor lucrări de conservare la Valea Seşei şi Valea Ştefancei (500.000 euro).
Necesarul de investiţii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro până în 2015 (41 milioane euro investiţii tehnologice şi 20 milioane euro pentru descopertare), pentru achiziţionarea de utilaje performante pentru între fluxul tehnologic, creşterea capacităţii de depozitare a sterilului, dotarea cu utilaje a carierei Roşia Poieni şi realizarea unei instalaţii de recuperare a cuprului prin procedee biotehnologice.
Astfel, în proiectul contractului de vânzare-cumpărare a Cupru Min au fost cuprinse ca şi clauze nenegociabile următoarele prevederi:
-Pentru îndeplinirea obligaţiilor, răspunderilor şi/sau măsurilor de mediu şi/sau de gospodărire a apelor stabilite de către Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba şi Agenţia Regională de Protecţie a Mediului (ARPM) Sibiu, cumpărătorul trebuie să îşi asume şi obligaţia de a realiza investiţiile pentru protecţia mediului destinate executării obligaţiilor. Potenţialul Cumpărător trebuie să îşi asume realizarea tuturor obligaţiilor, răspunderilor şi măsurilor de mediu prevăzute în avizele pentru privatizare, precum şi a investiţiilor suplimentare aferente supraînălţării barajului Valea Seşei, a reabilitării drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi, în conformitate cu cerinţele legislaţiei de mediu în vigoare, prin convenirea unui cuantum de investiţii destinate realizării acestora.
-În cazul în care respectarea obligaţiilor, răspunderilor şi/sau măsurilor privind protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor, stabilite în sarcina Societăţii la data privatizării sau ulterior, impun un cuantum investiţional mai mare decât cel estimat de conducerea Societăţii sau decât cel asumat de cumpărător prin contractul de vâznare-cumpărare de acţiuni, Cumpărătorul este avertizat că nicio prevedere din oferta de vânzare şi/sau din Dosarul de Prezentare şi/sau din contractul de vânzare-cumpărare în ansamblu nu va putea fi interpretată ca limitând răspunderea Societăţii la valorile indicate în Dosarul de Prezentare şi/sau în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni.
-Investiţiile privind protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor necesare pentru conformarea la obligaţiile, răspunderile şi/sau măsurile privind protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor vor fi realizate, în toate cazurile, integral.
- În cadrul procesului de privatizare, Cumpărătorul va trebui să îşi asume şi să preia integral, indiferent de natura şi de data apariţiei acestora, obligaţiile, răspunderile şi măsurile de mediu, stabilite de autorităţile de mediu competente în sarcina Societăţii sau decurgând din legislaţia (inclusiv legislaţia europeană) aplicabilă în domeniul protecţiei mediului, precum şi obligaţiile, răspunderile şi/sau măsurile privind gospodărirea apelor. De asemenea, Cumpărătorul va trebui să îşi asume şi să preia integral obligaţiile, răspunderile şi/sau măsurile suplimentare de mediu şi/sau gospodărire şi să preia integral obligaţiile, răspunderile şi/sau măsurile suplimentare de mediu şi/sau de gospodărire a apelor considerate necesare de conducerea Societăţii.
-Vânzătorul nu va răspunde pentru nicio obligaţie, răspundere şi/sau măsură de mediu şi/sau privind gospodărirea apelor rezultată din necesitatea conformării activităţii Societăţii cu cerinţele legislaţiei de protecţie a mediului şi/sau de gospodărire a apelor, indiferent de momentul aparţiei cauzei care a generat acea obligaţie, răspundere şi/sau măsură privind mediului şi/sau gospodărirea apelor. Vânzătorul nu va acorda nicio declaraţie, garanţie sau despăgubire pentru aspecte care au legătură cu protecţia mediului şi/sau gospodărirea apelor.
-Asumarea şi preluarea de către Cumpărător a obligaţiilor, măsurilor şi/sau răspunderilor de mediu stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi/sau a celor privind gospodărirea apelor se va realiza prin convenirea unui cuantum investiţional destinat realizării acestora, cel puţin la nivelul celui estimat de conducerea Societăţii, şi reprezintă elemente obligatorii care trebuie incluse în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni.
Toate aceste obligaţii de mediu au fost aduse la cunoştinţa potenţialilor cumpărători şi prin dosarul de prezentare a companiei.
Vineri noaptea, la ora 24.00, după negocieri care au început joi seara, ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat că partea română nu a reuşit să încheie contractul de privatizare a Cupru Min, deoarece firma canadiană a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite preţul pentru acţiuni în maxim o lună de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu şi să accepte publicarea documentului de privatizare.
Cupru Min deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.
La începutul săptămânii trecute, Ministerul Economiei a anunţat că firma canadiană Roman Copper a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. La licitaţia cu strigare pentru vânzarea pachetului integral de acţiuni al Cupru Min s-au înscris alte trei companii, respectiv Oz Minerals (Australia), Dundee Holding BV (Olanda) şi Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind însă descalificată.
Roman Copper este o firmă care a fost înfiinţată special pentru preluarea Cupru Min de către Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor.
Preţul de licitaţie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului.
Pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condiţiile în care compania, care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi.
Autorităţile au mai încercat de două ori, în 2008, să vândă compania Cupru Min, dar ambele tentative au eşuat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
