Eveniment

Cum ar trebui să evolueze principalii indicatori macroeconomici pentru ca PIB-ul să crească cu 5,2% în 2017

Autor: Iulian Anghel

21.02.2017, 00:08 2278
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a stârnit nedumeriri şi controverse când a modificat, în ianuarie, prognoza de creştere a PIB pentru 2017, de la 4,3% în proiecţia macroeconomică din toamna lui 2016, la 5,2%, exact cât prevede programul de guvernare al PSD/ALDE, dar pentru 2016, a avut o predicţie corectă: creştere economică de 4,8%.
 
Pentru a ajunge la o creştere de 5,2% pe 2017, CNP a modificat principalii indicatori care fac sau consumă PIB - începând cu industria sau construcţiile şi terminând cu investiţiile sau consumul. CNP şi-a justificat opţiunea prin măsurile luate de noul guvern - în primul rând cele care privesc majorările salariale ce vor menţine sus consumul, ca urmare a creşterii venitului disponibil al populaţiei, sau cele legate de o serie de facilităţi care ar stimula investiţiile. CNP a anticipat corect creşterea economică de 4,8% din 2016, dar o parte dintre prognozele sale – cel puţin din datele cunoscute astăzi – au fost departe de ceea ce s-a întâmplat în economie anul trecut.
 
În construcţii, CNP prevedea, în varianta din toamna trecută, o creştere a sectorului, în 2016, cu 5,7% (4,2% în varianta din iarna acestui an). Dar construcţiile au terminat anul trecut cu o cădere de 4,8%, prin urmare la o distanţă uriaşă de previziunile Prognozei. În privinţa industriei, care face un sfert din PIB, CNP prevedea, în primăvara anului trecut, o creştere de 4%, revizuită apoi la 2,4% în varianta din toamnă. Totuşi, industria a avut un salt de doar 1,7% în 2016. Pentru 2017, CNP prevede o creştere a industriei de 6% (5,3% în varianta de prognoză macro din toamna lui 2016), dar şi a investiţiilor de 7,2% (6,9% în prognoza din toamna lui 2016) în condiţiile în care industria se mişcă oricum mai greu, iar economiştii atrag atenţia că sectorul are probleme.
 
„Cu toate că, recent, unele companii industriale par să manifeste un interes sporit pentru investiţiile destinate dezvoltării unor produse cu valoare adăugată mai ridicată, o îmbunătăţire a perspectivei este încă incertă, în condiţiile în care rezultatele celui mai recent sondaj INS/DG ECFIN privind volumul investiţiilor la nivelul industriei prelucrătoare indică o scădere cu 5% pentru anul 2017”, potrivit ultimului raport al BNR asupra inflaţiei.
 
Noile date privind situaţia macro­economică publicate de Prognoză în ianuarie prevăd creşteri suplimentare faţă de datele publicate în toamna lui 2016 la consumul final, investiţii, număr de salariaţi, câştig salarial sau rată a şomajului – toţi indicatorii mergând într-o direcţie bună. Consumul ar urma să crească, din nou, puternic, spun noile prognoze, – cu 6,2% anul acesta, faţă de prognoza de 4,7% anunţă în toamna lui 2016. În aceeaşi vreme, însă, CNP nu a modificat şi prognoza de creştere a importurilor decât marginal, de la 8% în varianta din toamna lui 2016 la 8,1% în varianta din ianuarie, în condiţiile în care orice avans mai însemnat al consumului se vede puternic în importuri.
 
Aceeaşi Prognoză majorează, în ultima variantă a proiecţiilor macro, aşteptările privind veniturile salariale în 2017 – la 3.131 lei salariul mediu brut lunar de la 2.996 lei în prognoza din toamna anului trecut. Numărul mediu de salariaţi creşte şi el, de la 4,88 milioane în varianta din toamnă a pro­iecţiilor macro la 4,95 milioane în va­rianta din acest an. Totuşi remuneraţia totală a salariaţilor scade între cele două serii de prognoze de la 290,7 miliarde de lei la 280 de miliarde de lei. Cum este posibil acest lucru, de vreme ce şi salariile şi numărul de angajaţi cresc, Comisia Naţională de Prognoză nu mai spune.
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO