Eveniment

Cum îşi cheltuieşte România banii bugetului şi cum şi-i cheltuiesc alţii. Guvernul trebuie să astupe găurile astfel ca banii să nu se mai scurgă ca apa în nisip

Cum îşi cheltuieşte România banii bugetului şi cum...

Autor: Adelina Mihai

24.11.2015, 00:09 3870

Ministrul finanţelor Anca Dragu Paliu urma să prezinte aseară în guvern o primă variantă de buget, iar premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit ieri cu preşedintele Klaus Iohannis pentru a examina unul şi acelaşi aspect: bugetul pe 2016, în condiţiile existenţei unor constrângeri bugetare semnificative legate de majorările de salarii decise şi de reducerile de taxe. Cum poate premierul abia instalat să modifice filosofia alocărilor bugetare care face ca banii să se scurgă precum apa în nisip?

Problema constucţiei bugetului este una sensibilă peste tot, dar cu atât mai dificilă pentru România, care de ani de zile colectează venituri bugetare la doar o treime din PIB – faţă de media UE, de 45% din PIB.

Este România - „o altfel de ţară“? În ciuda a ceea ce se spune, datele arată că nu este chiar „un stat asistenţial“. Chel­tuielile guvernamentale totale au însemnat în 2013 (ultimele date ce pot fi comparate cu alte state) 35% din PIB, faţă de media UE de 48% din PIB. Asistenţa socială înseamnă 32% din totalul cheltuielilor bugetare în România (11% din PIB), faţă de media UE de 40% (20% din PIB). Chiar şi cheltuielile de investiţii („acţiuni economice“) erau în 2013 de 6,2% din PIB în România faţă de 4,3% din PIB media UE. Atunci de ce nu se văd autostrăzile? Poate schimba guvernul Cioloş filosofia bugetului, astfel încât alocarea pe domenii a cheltuielilor să aibă rezultate vizibile? România a strâns în 2014 venituri guvernamentale totale în cuantum de 33,5% din PIB, în timp ce media înregistrată la nivelul statelor din Uniunea Europeană a fost de 45% din PIB. Cu un grad mult mai redus al încasărilor, România porneşte, din start, cu deficienţe în raport cu alte state europene în construcţia bugetului, iar decalajele sunt accentuate de modul în care s-a făcut împărţirea banilor în ultimii ani. Premierul Dacian Cioloş şi-a asumat, ca obiectiv, elaborarea unui buget echilibrat pentru anul următor, însă modificări semnificative faţă de anii anteriori nu pot exista câta vreme nu se îmbunătăţeşte rata de colectare a veniturilor bugetare.

„În momentul de faţă avem un buget consumerist, care a fost creat pe baza orientării cheltuielilor. Banii au fost alocaţi după o prioritizare a cheltuielilor şi mai puţin în funcţie de efectele colaterale ale acestora. Spre exemplu, investiţiile publice au fost complet neglijate în ultimii trei ani, a fost o politică deliberată, care a condus la o creştere a datoriei externe şi care este o politică sinucigaşă din punct de vedere economic, în opinia mea“, a subliniat consultantul fiscal Emil Duca.

Cu o pondere mult mai redusă a înca­sărilor decât alte state, şi cheltuielile guvernamentale ale României sunt mult mai mici (34,9% din PIB în 2014, prin comparaţie cu media UE de 48%), ceea ce înseamnă că, din start, România porneşte la drum cu decalaje care sunt dificil de recuperat. Spre exemplu, România a alocat 2,8% din PIB la educaţie şi 4% din PIB la sănătate în 2013, în timp ce media alocării din UE este de 5% din PIB pentru educaţie şi de 7,2% pentru sănătate.

„Ce e diferit în România prin comparaţie cu alte state europene este că alocăm puţin mai mult la siguranţă şi ordine publică, suntem un stat poliţienesc, dar nu cred că ne simţim mai în siguranţă în România prin com­paraţie cu alte state. De asemenea, avem alocări mai mari la partea de asistenţă socială, la cea de misiuni economice, dar şi la activităţi culturale, religioase şi de recreaţie. Din plăcinta bugetară, noi alocăm mai puţin la sănătate şi la educaţie, însă câtă vreme nu vom avea încasări mai mari, nu putem spera la alocări mai mari în zona asta“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În România, cheltuielile cu siguranţa şi cu ordinea publică consumă, anual, 6,3% din bugetul consolidat al statului, în timp ce în ţările din UE se alocă, în medie, câte 3,7% din bugetul de cheltuieli pentru astfel de activităţi. În Germania, spre exemplu, ordinea şi siguranţa reprezintă doar 3,6% din cheltuielile totale ale statului, în timp ce în Polonia acestea au o importanţă de 5,2% din totalul cheltuielilor statului. În schimb, cheltuielile cu educaţia şi cu sănătatea consumă în România, împreună, 19,4% din cheltuielile totale ale statului într-un an, pe când în Uniunea Europeană alocările pentru aceste două capitole sunt de 25,1% din cheltuielile totale ale statelor, adică cu aproape 30% mai mult decât la noi.

În Germania, pentru educaţie şi sănătate se duce peste 25% din bugetul de cheltuieli al ţării, pe când în Polonia se alocă 23,5% din totalul cheltuielilor.

În opinia consultantului fiscal Emil Duca, trebuie să se facă o anliză pentru a vedea în ce măsură lupta împotriva evaziunii fiscale va genera o creştere de venituri astfel încât să se acopere pierderea suferită din relaxarea fiscală de la începutul anului 2016.

„Reducerea cotelor de impunere, la care se adăugă procesul greoi de recuperare a prejudiciilor din evaziunea fiscală sunt factori care condiţionează veniturile de anul viitor. Din punctul meu de vedere, în primele 6, 7 sau 8 luni ale anului viitor va fi imposibil ca sumele colectate suplimentar să acopere pierderea generată de relaxarea fiscală“, a mai spus Duca. El a mai precizat totuşi că există numeroase zone din administraţia publică de unde se pot face reorganizări astfel încât să existe alocări mai eficiente ale cheltuielilor bugetare.

„Un factor de echilibru poate fi realizat prin redimensionarea aparatului bugetar, pentru că în continuare în administraţia publică există foarte multe organisme şi organizaţii ale căror utilitate este îndoielnică. În plus, administraţia publică e îmbâcsită de personaje cu salarii foarte mari a căror lipsă nu s-ar simţi deloc în organizaţiile respective dacă ar pleca din acele funcţii“, a mai spus Duca.

Despre o optimizare a cheltuielilor statului vorbeşte şi Ionuţ Dumitru, care admite că există zone în care se pot folosi mai eficient banii publici.

„În ultimii ani s-a mai tăiat bugetul de investiţii, dar au fost perioade în care noi alocam 6% din PIB cheltuielilor de investiţii, puţin mai mult decât aloca Polonia, dar rezultatele noastre erau puţin vizibile în raport cu cele ale polonezilor, cel puţin la capitolul infrastructură. Totuşi, nu avem nicio garanţie că o reducere a bugetului de investiţii va conduce la o creştere a eficienţei bugetelor“, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Pe capitole, în topul celor mai mari cheltuieli ale statului realizate în România se află cele cu protecţia socială (care consumă o treime din cheltuielile totale ale statului, sub media UE de 40%), afaceri economice (17,6% faţă de media UE de 8,8%), servicii publice generale (circa 14%, la egalitate cu media UE), sănătate (11,4%, sub media UE de 14,8%), educaţie (8%, faţă de media UE de 10,3%) şi siguranţă şi ordine publică (6,3%, faţă de media UE de 3,7%), potrivit unei analize ZF realizate pe baza datelor de la Eurostat.

 

Cifrele bugetului pe 2016*

♦ Creşterea economică: 4,1%

♦ PIB nominal: 746 mld. lei (709 mld. în legea bugetului pe 2015)

♦ Deficit ESA: 2,95% din PIB

♦ Deficit cash: 2,8% din PIB (20,9 mld. lei)

♦ Inflaţia medie: 0,5%

♦ Veniturile bugetului general consolidat: 30,4% din PIB (227 mld. lei)

♦ Cheltuielile bugetului general consolidat: 33,2% din PIB (248 mld. lei)

♦ Cheltuielile de investiţii: 4,5% din PIB (32,9 mld. lei) faţă de 6,4% din PIB în 2015 (45 mld. lei din care la nouă luni nu s-au realizat nici jumătate)

*(Varianta construită de fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO