În iunie, cheltuielile de capital au totalizat 960 mil. lei, în scădere cu 17,7% faţă de aceeaşi lună din 2012. La polul opus, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 11%, la 2,6 mld. lei.
Ajustarea cheltuielilor de investiţii nu este o noutate. Cheltuielile de capital au fost pe o tendinţă preponderent descendentă în ultimii ani. Ţintele de deficit bugetar agreate cu FMI au fost îndeplinite, uneori, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat, iar arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.
România are nevoie de infrastructură, iar o soluţie ar fi creşterea absorbţiei fondurilor europene, precum şi alocarea unor sume de la buget în această direcţie, care să fie cheltuite eficient, după cum au tot repetat analiştii.
La jumătatea anului cheltuielile de capital au ajuns la 7,1 mld. lei, cu aproape 10% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Iar volumul redus al investiţiilor are implicaţii negative asupra creşterii economice.
Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,2 mld. lei în S1 (1,96% din PIB), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor.
Cheltuielile de personal înregistrau la sfârşitul primelor şase luni din acest an un plus de 18% faţă de acelaşi interval din 2012, Finanţele explicând evoluţia prin „reîntregirea salariilor personalului bugetar“ şi „plata hotărârilor judecătoreşti“.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut an de an şi nici criza nu a reuşit să le domolească. Statul a cheltuit în primul semestru din 2013 pentru bunuri şi servicii 16,6 mld. lei, cu aproape 7% peste nivelul din 2012, fiind dificil de stopat risipa.
Ce s-a întâmplat cu fondurile europene
Cheltuielile statului cu programele finanţate din banii nerambursabili ai UE au scăzut în primele şase luni ale lui 2013, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 19,2%, la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro), în vreme ce sumele primite de la Bruxelles în bugetul consolidat în contul plăţilor efectuate şi ca prefinanţări au scăzut cu 1,3%, până la 3 mld. lei (660 mil. euro).
Acest lucru arată că pe zona fondurilor europene, nu se mişcă nimic. Pentru că o bună parte dintre banii cheltuiţi în proiecte cu fonduri nerambursabile ar trebui să se întoarcă în buget şi să fie evidenţiaţi la capitolul „sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări“. Dacă nu se întorc aceşti bani, atunci ei intră în calculul deficitului bugetar. Atunci Ministerul Finanţelor a rămas prudent şi a redus, la şase luni, cu 19,2% cheltuielile cu proiectele europene. Dacă lucrurile nu se schimbă fundamental în următoarele luni în sensul îmbunătăţirii considerabile a absorbţiei, atunci nici cheltuielile din buget cu proiectele finanţate de UE nu vor avea o evoluţie pozitivă, întrucât guvernul a admis să plătească din buget şi corecţiile financiare de aproape 800 mil. euro dictate anul trecut de UE, ceea ce se traduce, practic, printr-un minus de 800 de milioane de euro în visteria statului - bani care pot fi recuperaţi în viitor, dar nu se ştie când.
În iunie, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, România a primit rambursări de fonduri structurale de la UE de doar 23 de milioane de euro - ceea ce a făcut ca rata de rambursare să crească nesemnificativ, de la 15,1% în mai la 15,3% în iunie, din totalul fondurilor alocate, între 2007 şi 2013, de 19,6 mld. euro.
În prima jumătate a anului 2013, România a luat de la Comisia Europeană (sume decontate în baza cheltuielilor efectuate) în jur 700 de milioane de euro (dintre care 660 mil. euro sunt sume evidenţiate în execuţia bugetului general consolidat) şi a transmis Bruxellesului cereri pentru alte 670 de milioane de euro.
Cheltuielile totale au ajuns la sfârşitul primului semestru la 104,2 miliarde de lei, cu 4,3% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2012.
Cum au evoluat veniturile bugetare şi deficitul
Ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost de doar 4,8%, faţă de primele şase luni din 2012, la jumătate faţă de creşterea bugetată de 9%, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Veniturile din TVA au crescut cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,8%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 14,8% mai mari.
Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile sociale au avansat cu 9,3% şi, respectiv, 4,3% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor bugetarilor şi a majorării salariului minim.
Deficitul bugetar a fost la sfârşitul primului semestru de 6,6 miliarde de lei, reprezentând 1,06% din PIB.
Ministerul Finanţelor condus de Daniel ChiŢoiu trebuie să decidă până la sfârşitul lunii în ce fel va face prima rectificare bugetară din acest an
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels