Eveniment

Cum s-a schimbat agricultura din judeţul Sălaj în mandatul de comisar pentru agricultură al unuia dintre „fiii judeţului“, Dacian Cioloş?

Cum s-a schimbat agricultura din judeţul Sălaj în...

Autor: Adelina Mihai

16.12.2015, 20:22 4033

Judeţul Sălaj are cu 25% mai puţine bovine, cu 8% mai puţine porcine şi cu 14% mai multe oi astăzi faţă de 2007, interval în care actualul premier al României, Dacian Cioloş, care s-a născut şi a copilărit în Sălaj, a fost cinci ani comisar european pentru agricultură şi a administrat un buget total de 50 de miliarde de euro pe an pentru dez­voltarea agriculturii în Uniunea Europeană. În aceeaşi perioadă, producţia de grâu a judeţului a scăzut cu 13%, cea de porumb a crescut cu 18%, iar cea de cartofi cu 48%.

Totodată, Sălajul a ajuns în 2014 la un efectiv de 215.000 de oi, 80.000 de porci şi peste 27.000 de vaci în 2014 faţă de anul 2007, când avea 188.000 de oi (cu 14% mai puţine), 87.000 de porcine (cu 8% mai multe faţă de 2014) şi 37.000 de bovine (cu un sfert mai multe decât în 2007).

Bugetul de 50 mld. euro pe an gestionat de Cioloş în calitate de comisar european pentru agricultură reprezintă circa  o treime din bugetul anual al Uniunii Europene. Din această sumă, în judeţul Sălaj au ajuns 165 mil. euro, ceea ce plasează judeţul pe locul 18 în topul celor care au atras cele mai multe fonduri europene prin aşa-numitul Program Naţional de Dezvoltare Rurală.

Pentru a face o evaluare a impactului pe care l-au avut fondurile europene pentru agricultură pe care le-a avut România la dispoziţie în primul exerciţiu financiar de la intrarea în Uniunea Europeană (2007- 2013), Ziarul Financiar prezintă astăzi o serie de indicatori care arată cum s-a schimbat agricultura Sălajului în această perioadă, întrucât acest judeţ este ilustrativ pentru că a „dat“ un reprezentat de vârf la Bruxelles.

Cu 165,3 milioane de euro atrase sub formă de investiţii din fonduri europene pentru dezvoltare rurală în ultimii şapte ani, Sălajul are o pondere de 2,34% în totalul valorii proiectelor finanţate prin acest program, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Sălaj.

Datele statistice arată că, la nivelul efectivelor de animale, categoria bovinelor şi a cabalinelor din Sălaj a scăzut destul de mult, cu 26%, respectiv 45% în intervalul 2007- 2014, nivel destul de apropiat totuşi de ce se s-a întâmplat în aceeaşi perioadă la nivelul întregii ţări (numărul de bovine a scăzut cu 27% în ultimii şapte ani în toată ţara, în timo ce la cabaline scăderea a fost de 39%). O creştere s-a înregistrat la efectivele de ovine atât în judeţul Sălaj (+14%), cât şi la nivel naţional +12%).

„La ovine avem creştere din 1990 încoace, însă există o scădere la efectivul de bovine, din cauza preţului foarte mic pe care producătorii îl obţin pe lapte. În plus, în con­tinuare judeţul nu are un abator specializat în domeniu, fermierii fiind obligaţi să se ducă la abatoarele din alte judeţe“, a expli­cat Valentin-Dorel Duca, directorul exe-cutiv al Direcţiei pentru Agricultură Sălaj.

De faptul că gospodarii ies în pierdere în zona de zootehnie vorbeşte şi Csaba Boncidai, primarul comunei Pericei din Sălaj, comuna în care premierul Cioloş şi-a petrecut de altfel o parte din copilărie.

„Are loc şi o schimbare a generaţiilor şi, dacă oamenii mai în vârstă mai au o speranţă că anul viitor va fi mai bine atunci când se confruntă cu rezultate mai slabe, tinerii renunţă imediat dacă o ramură nu este profitabilă“, a spus Boncidai.

 

Lipsesc în continuare un abator şi spaţii de depozitare pentru producătorii din Sălaj

În ceea ce priveşte evoluţia producţiei agricole din Sălaj, datele Statisticii arată că la unele capitole judeţul a rămas în urmă faţă de evoluţia din restul ţării: la cereale boabe creşterea în Sălaj a fost de 13% în perioada 2007- 2014 (faţă de evoluţia la nivel naţional de 182%), la grâu şi secară Sălajul a avut descreştere (- 13%, faţă de evoluţia la ni­ve-lul ţării de 148%), în timp ce la ceapă Sălajul a scăzut cu 20% (la nivel naţional producţia crescând cu 19%). Punctele forte ale Săla­jului în materie de culturi de plante au fost ciupercile cultivate, legumele în solarii şi cul­turile de rapiţă, cu creşteri peste media na­ţională.

„Sunt foarte mulţi tineri care au accesat fonduri europene. Cerealele merg în anu­mite zone, nu în toare cele 61 de localităţi din judeţ. În plus, culturile au fost foarte afec­tate anul acesta de secetă şi de grindină, iar anul trecut de secetă. Spre exemplu, dacă înainte de 1989 erau cultivate cereale pe 33.000 de hectare, anul acesta suprafaţa cul­tivată a fost de 11.000 de hectare. În plus, ju­deţul Sălaj nu are spaţii de depozitare, iar pro­ducătorii sunt obligaţi să îşi vândă pro­ducţia direct din lanuri practic, la preţ foarte mic“, a mai spus Valentin-Dorel Duca de la Direcţia pentru Agricultură Sălaj.

El a mai adăugat că, pentru ca agricultura să se dezvolte în judeţul Sălaj, este nevoie în primul rând de un abator şi de spaţii de depozitare a cerealelor şi a legumelor. O altă problemă este reprezentată şi de faptul că producătorii nu prea exportă produse pentru că nu vor să se asocieze, ci vor să lucreze pe cont propriu.

 

„Am început afacerea în 2013, la sfatul preotului din sat“

Unul dintre micii producători care au investit într-un sat din Sălaj este Denisa Florea, 31 de ani, care a început în 2013 o mică afacere cu coacăze negre.

„Am investit în acest domeniu în 2013 după sfatul primit de la preotul din sat, iar anul acesta a fost primul an de producţie. Rezultatele ne-au depăşit aşteptările, astfel că, dacă noi estimam că vom avea 400- 500 de kilograme de coacăze pe hectar, am avut o producţie de 1,7 tone la hectar. Am avut probleme mari cu distribuţia, întrucât piaţa de desfacere de fructe nu este foarte dezvoltată la noi şi nu aveam nicio cantitate suficient de mare pentru a acoperi cererea unei fabrici. Iar ofertele venite apoi din partea unor fabrici erau la preţuri foarte mici, nu ne acopeream costurile“, a spus Denisa Florea. Ea spune că investiţia pentru culturile de coacăze negre este de 10.000 de euro pe hectar, iar întreţinerea costă în jur de 1.000- 1.500 de euro. Florea nu a apelat la finanţări europene, întrucât acestea nu acopereau decât jumătate din costurile proiectului şI presupuneau angajarea şi menţinerea în funcţie a unui angajat, cu normă întreagă de lucru.

„Noi avem în total 3,5 hectare cu coacăze, pomi fructiferi şi, mai nou, cu nuci. Ne-am gândit să exportăm, mai ales că sunt mai mult de 20 de hectare cultivate în satele de la graniţa judeţelor Sălaj şi Maramureş. Dacă am avea o asociaţie a producătorilor, am putea să ne gândim la export şi poate chiar la export de produse procesate, dar momentan nu există. Ştiu că a existat o tentativă în acest sens, dar a eşuat“, a mai spus Denisa Florea.

 

„Din 1215, de la înfiinţare, Pericei nu a avut dezvoltare mai mare cât a avut din 2007 încoace“

Primarul comunei Pericei din Sălaj spune că foarte mulţi tineri au început producţia de legume în solarii şi aşa se explică evoluţia din acest domeniu din 2007 încoace ( de la 41 de tone produse în 2007 la 243 de tone în 2014 în tot judeţul).

„Din păcate însă, deşi există cursuri informaţionale despre accesul la finanţare şi la posibilitatea de a dezvolta proiecte cu finanţare europeană, există lipsuri în zona cursurilor care vizează posibilitatea de desfacere a produselor pe pieţele externe. În plus, dacă faci un proiect pentru un anumit produs, e posibil ca până îl realizezi piaţa să se schimbe. Cine ar fi luat în calcul, la realizarea proiectului de finanţare, embargoul la export pentru Rusia?“, a mai spus primarul din Pericei. El spune că este nevoie de politici în zona de export prin care să se încurajeze comerţul exterior mai ales în afara Uniunii Europene.

„Înainte de 1989, Sălajul era recunoscut pentru ţuica de Zalău pe care o exporta, astfel că se calcula un litru de pălincă echivalent cu o marjă de grâu. Astăzi, diferenţele sunt uriaşe. Nu ne-am ocupat deloc de marketingul şi de managementul acestor tipuri de produse şi acest lucru are consecinţe negative pentru economia naţională“, a mai spus primaul Periceiului.

Totuşi, ultimii şapte ani au fost foarte buni pentru dezvoltarea comunei, care are circa 3.700 de locuitori şi care nu se confruntă cu o migraţie externă foarte mare a populaţiei. O problemă acută este însă în prezent supraaglomerarea personalului din administraţia locală care lucrează proiecte cu finanaţare europeană, dar şi demotivarea funcţionarilor, spune primarul.

„Au rămas oamenii şi mă bucur că rămân tinerii în zonă, eliberăm destul de multe autorizaţii de construcţie. În plus, la grădiniţă avem acum 184 de preşcolari înscrişi, iar la şcoala primară şi gimnazială avem 305 elevi. (…) Per ansamblu, din 1215, de când s-a înfiinţat comuna Pericei, nu a existat o dezvoltare mai mare a acesteia cât a fost din 2007 încoace“, conchide primarul Csaba Boncidai.

Din cele circa 10 miliarde de euro „gratis“ de la Uniunea Europeană pe care le-a avut la dispoziţie România pentru agricultură în exerciţiul financiar 2007- 2013, până în prezent au fost atrase 8 miliarde de euro, performanţa absorbţiei fondurilor pe agricultură fiind mai bună decât cea a fondurilor structurale (unde am atras doar 11 dintre cele 19 mld. de euro).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO