Raportul Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, dat publicităţi recent, avansează propunerea ca în următorii şapte ani producţia de cereale locală să se majoreze cu 43% şi să ajungă la pragul de 22 de milioane de tone, motoarele creşterii urmând să fie majorarea recoltelor de grâu şi porumb, cele mai importante două materii prime agricole din această categorie.
Rezultatul ar urma să fie cu 10% peste recordul istoric de 20,7 milioane de tone din 2011, un an considerat excepţional pentru agricultura românească. „Creşterea producţiei totale de cereale se bazează pe majorarea suprafeţelor cultivate cu circa 16,1% şi pe creşterea producţiilor medii la grâu cu 23%, la porumb cu 16% şi la orz cu circa 7,8%“, se arată în raport.
Cifrele raportului indică, practic, o productivitate medie la grâu de 3,2 tone/hectar, respectiv 5 tone/hectar în cazul porumbului şi 2,3 tone/hectar pentru orz. Cât de realiste sunt estimările şi cum se poate ajunge la aceste rezultate?
„Prima soluţie pentru creşterea producţiei de cereale este comasarea suprafeţelor foarte mici de 1-2 hectare, pentru că ceea ce se face acum pe aceste suprafeţe nu se poate numi agricultură, ci supravieţuire. Creşterea poate veni prin punerea într-un singur loc a acestor terenuri în ferme de peste 1.000 de hectare pentru că acestea sunt singurele pe care se poate face tehnologie“, explică Mihai Anghel, preşedintele Cerealcom Dolj, care lucrează 25.000 de hectare de teren arabil.
Pe un ton similar, şi Nicolae Sitaru, proprietarul firmei Elsit Com din Ialomiţa, care exploatează 2.6000 de hectare, spune că ţinta de 22 de milioane de tone este viabilă în condiţiile aplicării unui pachet de măsuri care să sporească productivitatea. „Acest rezultat nu este de neatins, eu cred că şi în acest an la nivel de economie vom face 20 de milioane de tone. Pentru a creşte producţia de cereale trebuie mers pe mai multe căi, în primul rând suprafeţe mai mari, irigaţii şi hibrizi buni“. Fermierul subliniază că productivitatea este mişcată în sus în principal de suprafeţele agricole irigate, dar şi de gradul de utilizare a seminţelor profesionale.
„Despre irigaţii s-a vorbit până acum de reabilitarea sistemelor vechi, dar nu şi despre construcţia unor noi sisteme de irigaţii pe cursul râurilor mai mici. Ar fi posibilă construcţia unor sisteme de dimensiuni mai mici pe cursul acestor ape care să fie capabile să irige câteva sute de hectare“, crede agricultorul, care mai adaugă şi că utilizarea hibrizilor profesionali poate aduce un plus de 2-3 tone/hectar atât pentru grâu, cât şi pentru porumb.
Raportul Comisiei prezidenţiale notează că grâul va ramâne în continuare una dintre cele mai importante producţii cerealiere din România şi că avansul productivităţii urmează a fi făcut prin utilizarea unor noi soiuri de grâu, produse local. „Încurajarea extinderii în cultură a soiurilor de grâu durum şi spelta şi a culturii grâului în sistem tehnologic de lucrări minime sunt direcţii importante pentru perioada viitoare.“
În cazul porumbului, o cultură în cazul căreia România ocupă an de an un loc pe podiumul producătorilor europeni, creşterea productivităţii este considerată a fi „o acţiune de primă urgenţă“ ce poate fi generată de utilizarea hibrizilor profesionali.
În prezent, în cazul porumbului jumătate din cele 2,5 milioane de hectare însămânţate sunt acoperite cu hibrizi achiziţionaţi de fermieri de la producătorii specializaţi, în timp ce restul este reprezentat de producţia făcută pe baza seminţelor „din pătul“.
„Utilizarea noului sistem de fertilizare chimică fracţionată, locală şi cu eliberare lentă, utilizând doze moderate de îngrăşăminte, cu maxim de eficienţă, trebuie extinsă“, se mai arată în document.
Pe fondul unor condiţii meteo favorabile, producţia de cereale a României este estimată în acest an la 17,4 milioane de tone, în creştere cu 40% faţă de anul precedent. În această situaţie grâul este prognozat să aducă 6,8 milioane de tone (plus 25%), iar porumbul 9,1 milioane de tone (plus 65%).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
