Pregăteşte guvernul vreun „bairam“ de pomină? Are un excedent bugetat de 6,5 miliarde de lei (aproape 1,5 mld. euro) în primele opt luni din an, dar anunţă că iese pe pieţele externe ca să mai împrumute încă pe atât.
România ar vrea să vândă până la sfârşitul lui 2015 eurobonduri de 1 - 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care serviciul datoriei este, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, de 1,8 miliarde de euro în 2015. Şi mai vrea să să acceseze şi o linie de credit de la Banca Mondială pentru a îndeplini ţinta referitoare la emisiunile de obligaţiuni în valută, după cum susţine Diana Popescu, director adjunct al Trezoreriei.
„Suntem în etapa în care monitorizăm condiţiile din piaţă pentru a alege cel mai bun moment pentru emisiune. În următoarea perioadă intenţionăm să lansăm o emisiune de eurobonduri de 1-1,5 miliarde de euro“, a afirmat Popescu pentru agenţia Reuters, preluată de Mediafax.
Responsabilii de la Finanţe nu explică însă foarte clar pentru ce le trebuie bani, dar intenţia de a-i păstra pentru cheltuieli sociale apare din ce în ce mai limpede. Cheltuielile pentru investiţii continuă să fie la cel mai jos nivel din ultimii zece ani. În vreme ce păstrează la saltea 6,5 miliarde de lei, guvernul a acordat pentru investiţii din buget (cheltuieli de capital) în primele opt luni din an încă şi mai puţini bani, doar 5,9 miliarde de lei, cu 15% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut, când investiţiile au fost oricum la o cotă de avarie.
Cheltuielile cu investiţiile din bugetul general consolidat (cheltuielile de capital şi din fonduri UE) au fost în primele opt luni din an de 15 miliarde de lei. Dar în legea bugetului cheltuielile cu investiţiile erau programate să fie în 2015 de 45 de miliarde de lei. Or, la opt luni ele sunt de doar 15 miliarde de lei, faţă de 30 de miliarde de lei cum ar fi trebuit. Aşadar, aceste cheltuieli sunt la jumătate faţă de program. Prin urmare, dacă cheltuielile de investiţii ar fi fost la nivelul celor programate, bugetul ar fi fost acum pe deficit, nu pe excedent. De altfel, aceeaşi lege a bugetului prevede că bugetul trebuia să fie pe deficit – deficitul pe întreg 2015 a fost calculat la 1,8% din PIB, iar la opt luni el este pe un excedent de 0,9% din PIB. De mai multe ori premierul Victor Ponta a spus că există bani pentru majorări ale salariilor bugetarilor întrucât există excedent bugetar. Dar nu a arătat şi că acest excedent este datorat nu doar încasărilor mai bune (un plus de 9,7% faţă de primele nouă luni din 2014), ci mai ales faptului că nu se fac cheltuielile cu investiţiile.
Execuţia bugetului la opt luni arată şi lucruri bune. În primul rând, în ciuda reducerii TVA la alimente, încasările din această taxă rămân sus. În august, încasările din TVA au fost de 4,3 mld. de lei, faţă de 3,9 mld. lei în august 2014. De altfel, Statistica a relevat o creştere a consumului pentru produsele agroalimentare, după reducerea TVA de la 24% la 9%, cu peste 20%, ceea ce a antrenat, firesc, încasări mai bune la buget.
Un lucru care arată că economia se mişcă bine este că impozitul din salarii a crescut cu 13% (salariile au crescut cu 7% în medie, an/an şi graţie majorării salariului minim) iar cele din impozitul pe profit cu 11%.
Prin urmare, execuţia bugetului general consolidat la sfârşitul primelor opt luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,92% din PIB, faţă de un deficit de -1,6 miliarde de lei, echivalentul a - 0,24% din PIB, înregistrat la finele aceleaşi perioade din anul 2014, au raportat Finanţele la sfârşitul săptămânii trecute..
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 150 miliarde de lei, reprezentând 21,4% din PIB, fiind cu 9,7% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,9 puncte procentuale.
