ZF 24

Cum „traduc“ analiştii mesajul lui Isărescu că BNR este „pregătită“ să apropie dobânzile interbancare de dobânda de politică monetară

Cum „traduc“ analiştii mesajul lui Isărescu că BNR...

Autor: Claudia Medrega

08.08.2014, 00:06 2888
Mesajul BNR privind apro­pierea do­bânzilor la care băncile se împru­mută între ele de nivelul do­bânzi de politică mo­ne­tară pentru stimularea creditării în lei întăreşte ideea că BNR va continua să reducă dobânda-cheie, dar putem vedea şi o uşoară creştere a dobân­zilor pe termene scurte din piaţă, susţin unii analişti.

Temperarea volatilităţii dobânzilor în piaţa interbancară şi apropierea nivelului acestora de dobânda de politică monetară se poate realiza prin îngustarea coridorului pentru facilitatea de depozit şi de credit şi injectarea, respectiv sterilizarea lichidităţii din piaţă atunci când este nevoie, explică eco­nomiştii.

Ei anticipează o nouă reducere a do­bânzii-cheie la şedinţa de politică mone­tară din septembrie, de la 3,25% la 3%, precum şi îngustarea coridorului facili­tăţilor per­manente (de depozit şi de credit) din jurul dobânzii-cheie, de la +/-3% la +/-2,75%.

Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a spus că BNR este „pregătită“ să apropie dobânzile interbancare de dobânda de politică monetară, având în vedere că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea, chiar dacă se va vedea în curs.

Până acum concentrarea BNR a fost mai  degrabă pe stabilitatea cursului. Şi în perioada următoare banca centrală va acorda o atenţie deosebită cursului de schimb, dar probabil va urmări din ce în ce mai mult şi stabilitatea dobânzilor, afirmă Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Dobânzile pe piaţa interbancară pe termene de sub trei luni au scăzut mult sub dobânda-cheie, ajustată recent de BNR la 3,25%. Dobânzile Robor cu scadenţa la o lună şi la trei luni - indicatorii pieţei monetare folosiţi ca reper de preţ în contractele de credit în lei, s-au înjumătăţit în ultimul an, coborând spre 2% şi chiar sub acest nivel. O îngustarea a coridorului ar contrabalansa aceste mişcări.

Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, apreciază că va fi un proces de convergenţă a dobânzilor care va presupune atât continuarea scăderii dobânzii de politică monetară, cât şi o uşoară creştere a dobânzilor pe termen scurt. „La urma urmei, cea din urmă ar fi o consecinţă logică a dispariţiei excesului de lichiditate din piaţă pe măsură ce economia continuă să crească şi activitatea de creditare îşi revine. Dar având în vedere că astfel de evoluţii nu vor avea loc pe termen scurt, cred că pentru BNR reconectarea dobânzilor va rămâne un obiectiv pe termen mediu. Asta şi pentru că promisiunea realizării simultane a stabilităţii şi cursului şi a dobânzilor reprezintă un obiectiv foarte ambiţios.“

În mai 2013 banca centrală a îngustat coridorul simetric format de dobânzile facilităţilor de depozit şi credit în jurul dobânzii de politică monetară de la +/-4 puncte procentuale la +/-3 puncte pro­centuale, pentru temperarea volatilităţii dobânzilor pe piaţa monetară şi bancară. Acest instrument este foarte important pentru creşterea semnalului transmis de dobânda-cheie şi transparentizarea con­duitei politicii monetare.

Există dorinţa de a diminua decalajul dintre ratele dobânzilor din piaţă şi dobânda-cheie, cel mai probabil prin îngustarea coridorului asociat dobânzii - cheie, spune Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

„Reducerea coridorului induce o volatilitate mai redusă şi nu neapărat o stabi­lizare absolută. Cu cât acest coridor este mai îngust, cu atât predictibilitatea ratelor de dobândă este mai mare şi coro­borat şi cu transparenţa mai mare a băncii centrale în luarea deciziilor ajută la creşterea încrederii în conduita politicii monetare. Acest lucru este foarte important pentru reluarea creditării“, afirmă Molnar.

Dobânzile efective din piaţa inter­bancară depind atât de dobânda-cheie, cât şi de condiţiile de lichiditate din piaţă - care sunt influenţate atât de deciziile BNR de a steriliza sau a injecta lichiditate prin diverse instrumente (inclusiv intervenţii în piaţa valutară), cât şi de deciziile Ministerului Finanţelor.

„Avem nevoie de o stabilitate mai mare a dobânzilor pentru a stimula creditarea în lei. Stabilitatea dobânzilor la lei ar trebui să capete o importanţă mai mare vs stabilitatea cursului de schimb în noul context în care creditarea în lei are o evoluţie mult mai bună decât cea în valută şi dobânzile la lei s-au apropiat foarte mult de cele la valută. Ca să ai stabilitate a dobânzilor trebuie să îngustezi coridorul pentru facilitatea de depozit şi de credit şi să injectezi/să sterilizezi lichiditate atunci când este nevoie“, spune Dumitru.

Coridorul pentru facilitatea de depozit şi de credit este în prezent unul foarte mare (+/-3%) pentru palierul de dobânzi la care ne aflăm în momentul de faţă, măsura care ar avea ca efect o reducere absolut necesară a volatilităţii dobânzilor la lei, cu efecte benefice asupra creditării în lei. Coridorul foarte mare a fost păstrat probabil pentru a avea spaţiu de manevră în cazul în care ne-am confrunta cu intrări sau ieşiri mari de capitaluri, susţine Dumitru.

Majoritatea băncilor au ajustat nivelul dobânzilor în luna iunie în concordanţă cu evoluţia costului finanţării pe piaţa interbancară. Nivelul mediu al dobânzii Robor la 3 luni a fost de 2,5% pe an în luna iunie, în scădere de la 3,1% pe an în luna martie, la ultima rundă de actualizare a dobânzilor.

Bancherii au transferat scăderea dobânzilor interbancare integral în costul creditelor noi în condiţiile în care încearcă să-şi refacă portofoliile afectate în ultimii ani de default-uri şi de rambursările anticipate.

 

Radu Crăciun,

economistul-şef al BCR

Cred că va fi un proces de convergenţă care va presupune atât continuarea scăderii dobânzii de politică monetară, cât şi o uşoară creştere a dobânzilor pe termen scurt. La urma urmei, cea din urmă ar fi o consecinţă logică a dispariţiei excesului de lichiditate din piaţă pe măsură ce economia continuă să crească şi activitatea de creditare îşi revine. Dar având în vedere că astfel de evoluţii nu vor avea loc pe termen scurt, cred că, pentru BNR, reconectarea dobânzilor va rămâne un obiectiv pe termen mediu. Asta şi pentru că promisiunea realizării simultane a stabilităţii şi cursului şi a dobânzilor reprezintă un obiectiv foarte ambiţios.

 

Cătălina Molnar,

economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Există dorinţa de a diminua decalajul dintre ratele dobânzilor din piaţă şi dobânda-cheie, cel mai probabil prin îngustarea coridorului asociat dobânzii- cheie. Pentru a îmbunătăţi mecanismul de transmisie a politicii monetare şi a stimula creditarea, guvernatorul a menţionat din nou necesitatea unei volatilităţi mai scăzute a ratelor dobânzilor din piaţa monetară, aducându-le mai aproape de dobânda-cheie. Această declaraţie induce ideea unei eventuale micşorări a coridorului asociat dobânzii-cheie (în prezent la Ă/-3 puncte procentuale). Importanţa unui astfel de instrument a fost reiterată în lumina riscurilor asociate cu mişcări mari de capital şi a pieţelor de capital din România de mică adâncime. În cazul în care următoarea şedinţă de politică monetară va include o reducere a dobânzii-cheie de 25 de puncte procentuale, va fi necesară reducerea coridorului, pentru a nu aduce rata dobânzii la facilitatea de depozit la 0%.

 

Ionuţ Dumitru,

economistul-şef al Raiffeisen Bank

Avem nevoie de o stabilitate mai mare a dobânzilor pentru a stimula creditarea în lei. Stabilitatea dobânzilor la lei ar trebui să capete o importanţă mai mare vs stabilitatea cursului de schimb în noul context în care creditarea în lei are o evoluţie mult mai bună decât cea în valută şi dobânzile la lei s-au apropiat foarte mult de cele la valută. Nu poţi să ai şi stabilitate a cursului de schimb şi stabilitate a dobânzilor. Până acum concentrarea BNR a fost mai degrabă pe stabilitatea cursului. Şi în perioada următoare banca centrală va acorda o atenţie deosebită cursului de schimb, dar probabil va urmări din ce în ce mai mult şi stabilitatea dobânzilor. Ca să ai stabilitate a dobânzilor trebuie să îngustezi coridorul pentru facilitatea de depozit şi de credit şi să injectezi/să sterilizezi lichiditate atunci când este nevoie.

 

Vlad Muscalu,

economistul-şef al ING Bank

Interpretarea izolată a acestui comentariu sugerează că Banca Naţională va retrage în curând lichditatea în exces, majorând ratele de dobândă pe termen foarte scurt de la nivel actual de aproximativ 1% către nivelul ratei de politică monetară de 3,25%. Aceasta ar duce desigur la o ajustare puternică a pieţei de titluri de stat având în vedere că titlurile cu scadenţa de până la trei ani sunt cotate sub 3,25% şi aceasta ar genera desigur o presiune puternică de depreciere asupra monedei naţionale. Noi preferăm să citim acest comentariu în cheia fazei actuale de relaxare monetară şi presupunem că acesta susţine ideea noastră conform căreia BNR va reduce rata de politică monetară cu încă un pas de 25pb în cadrul şedintei de la finalul lunii viitoare, însă va mentine rata facilităţii de depozit la 0,25%, limitând astfel modic volatilitatea ratelor de dobândă pe termen scurt.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO