Eveniment

Cum traduce ministrul bugetului decizia S&P de îmbunătăţire a ratingului: Costurile de împrumut vor scădea şi vor veni mai mulţi investitori

Liviu Voinea, ministrul bugetului

Liviu Voinea, ministrul bugetului

Autor: Cristian Hostiuc

19.05.2014, 00:08 414

Liviu Voinea, ministrul bugetului, susţine că îmbu­nătăţirea ratingului României de către agenţia Standard and Poor’s va duce la scăderea costurilor de împrumut atât pentru stat, dar şi pentru companiile private sau persoanele fizice. „Scade prima de risc pentru România. Companiile private şi băncile locale ar trebui să se împrumute mai ieftin în valută, atât de la firmele sau băncile-mamă, cât şi de pe piaţa internă în lei“, a afirmat el.

Ce se va întâmpla cu cursul? Aici nu am niciun comentariu de făcut, este treaba Băncii Naţionale, a menţionat el. Pe piaţa valutară, cursul a scăzut uşor vineri, după anunţul Standard and Poor’s, la 4,4275 lei/euro. Dealerii spun că s-ar putea ca ratele să coboare spre 4,4 lei pentru un euro, având în vedere intrările de valută, mai ales că acum se reaşază portofolii şi s-ar putea să intre bani care înainte erau localizaţi în Rusia şi Ucraina.

De asemenea, revenirea în categoria „investment grade“ faţă de „junk“ (nerecomandată investiţiilor -n.red.), unde a stat în ultimii şase ani, va însemna că mai mulţi investitori pot accesa România, ceea ce până acum nu era posibil. „Acest calificativ lărgeşte foarte mult baza de investitori şi nu numai din rândul celor de portofoliu, care îşi plasează banii în titluri de stat sau pe bursă, ci şi investitorilor din economia reală. Sigur vom vedea noi investiţii directe şi chiar relocări din alte ţări.“

Dacă ar fi să traducă într-un limbaj comun, ce înseamnă această îmbunătăţire a ratingului? „Presupunând că ţara este un om, tocmai ne-am mutat într-un cartier mai sigur, mai bun şi cu investiţii mai multe“, a explicat el.

Puternica agenţie americană de rating, la care se uită toate pieţele financiare, a îmbunătăţit cu două trepte calificativele României privind datoria în valută şi în lei pe termen scurt şi lung, oferind şi o perspectivă „stabilă“. La începutul crizei, în octombrie 2008, Standard and Poor’s a penalizat România, introducând-o în categoria „junk“ din cauza datoriei mari private pe termen scurt şi a deficitului imens de cont curent acumulat în anii de boom 2005-2008 (o medie de 10-12% din PIB, adică peste 12 miliarde euro în fiecare an), care nu mai putea fi susţinut în condiţiile în care pieţele financiare externe închideau uşile. 

A fost nevoie de şase ani, cu un împrumut imens de la FMI (20 miliarde euro), plus  ajustări fiscale şi structurale extrem de dure, care au lovit în plin în economie (majorarea TVA la 24% de la 19%), în veniturile populaţiei (tăierile de salarii, atât în sectorul privat, cât şi la stat) şi în consum (care a pierdut mai mult de 10% în criză) pentru a convinge din nou analiştii agenţiei că România este stabilă fiscal şi financiar.  Celelalte două agenţii puternice la nivel mondial, Moody’s şi Fitch, au reintrodus România pe lista ţărilor de investment grade mai devreme, dar Standard and Poor’s a fost mai reticentă. Voinea spune că a reuşit să îi convingă pe analişti că România s-a desprins de ciclurile electorale şi că deficitele sunt ţinute sub control, chiar dacă sunt două rânduri de alegeri. De asemenea, „am reuşit să demonstrăm că România este diferită în regiune (în contextul conflictului din Ucraina - n.red.), că nu este dependentă de gazul rusesc şi că are schimburi comerciale reduse atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina“, a adăugat el. „Iar în final, faptul că am anunţat oficial că vrem să intrăm în zona euro la 1 ianuarie 2019 ne-a îmbunătăţit percepţia în ochii tuturor.“

În acest moment, România este cu două clase peste Ungaria şi Croaţia şi cu o clasă peste Turcia din perspectiva ratingului. „La datoria pe termen lung suntem la acelaşi nivel cu Brazilia şi Spania, iar la datoria pe termen scurt, Standard & Poor’s ne-a dat A3 pentru prima dată, ceea ce înseamnă că avem un risc scăzut pe acest interval“, a menţionat ministrul.

Îmbunătăţirea ratingului României din partea Standard and Poor’s era aşteptată de ceva timp, aşa că pieţele financiare au inclus deja în preţ acest lucru. CDS-urile, care măsoară riscul de a intra în faliment, au coborât la 150 de puncte, faţă de 700 de puncte, cât era  cotată România la începutul crizei. De asemenea, investitorii de portofoliu au început să cumpere titluri de stat atât în lei, cât şi în valută, în volume mari, de mai mult timp, ducând la reducerea dobânzilor. La euro, România s-a împrumutat la începutul primăverii la 3,7% pe an pe o perioadă de 10 ani, cel mai bun preţ obţinut vreodată în moneda europeană, dacă se ia în considerare scadenţa.

„Spania s-a îm­pru­mutat pe 10 ani la 3% la euro, iar România s-a împrumutat la 3,7%. Acum vrem să ajungem spre nivelul Spaniei“, a menţionat Voinea.

Pe piaţa internă, pe 10 ani România s-a împrumutat joi la 4,1% la lei, în condiţiile în care cererea a fost de aproape patru ori peste ofertă - 500 milioane lei. Voinea spune că se aşteaptă la o scădere şi la dobânzile de pe piaţa internă, fără a indica un anumit nivel. „Vom vedea la următoarea licitaţie cât va fi dobânda.“

Voinea a devenit ministrul bugetului în mai 2012, fiind adus de premierul Ponta să ţină sub control cheltuielile bugetare şi să facă managementul datoriei publice. „Unul dintre obiectivele mele a fost să obţin îmbunătăţirea ratingului României, de la toate agenţiile“, a menţionat el. În echipa lui au fost şi cei responsabili de Trezorerie - Enache Jiru şi Ştefan Nanu.

Ţinerea sub control a bugetului, unde deficitul se învârte în jurul a 2%, un nivel care poate fi considerat în categoria austeritate, a atras mânia „baronilor“ PSD, partidul condus de premierul Ponta şi care se află la guvernare de doi ani. Deşi de pe margine Liviu Voinea, în calitate de analist, era un critic al politicilor de ajustare promovate de FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, când a ajuns la finanţe, el şi-a schimbat optica, fiind unul dintre susţinătorii continuării acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.

Cum îşi justifică S&P decizia

  • - România face progrese în reducerea îndatorării externe. În plus, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar continuă să fie pe drumul cel bun;

  • - Perspectiva stabilă a ratingului reflectă echilibrul dintre probabilitatea ca programele fiscale şi de reformă să depăşească aşteptările S&P şi posibilitatea reapariţiei unor dezechilibre externe;

  • - Credem că România va menţine o rată de creştere a PIB constantă, de 3% în medie, în perioada 2014-2017. Cu toate că ritmul de creştere economică este mai lent decât cel înregistrat înaintea crizei financiare din 2009, este peste nivelul din ţările comparabile din regiune. Această situaţie arată revenirea unor fundamente relativ sănătoase, chiar dacă venitul pe cap de locuitor este aproximativ egal cu maximul atins în 2008;

  • - Incertitudinile politice interne nu au afectat în ultima perioadă performanţa economiei, dar continuăm să vedem cadrul de guvernare din România ca o slăbiciune pentru rating; riscurile geopolitice ar trebui să rămână sub control, în condiţiile în care legăturile economice ale României cu Ucraina rămân relativ limitate şi nu vedem implicaţii directe de securitate pentru România;

  • - Creşterea economică a fost susţinută în 2013 şi 2014 de cererea externă şi ne aşteptăm la o schimbare graduală spre cererea internă, exporturile nete urmând să aibă un impact nefavorabil asupra creşterii în 2016 şi 2017. Aceasta nu ar trebui să determine inversarea dramatică a progreselor legate de contul curent, pe care le considerăm în mare parte structurale;

  • - De la semnarea acordului stand-by preventiv cu FMI în septembrie 2013, România a trecut prin două evaluări care au confirmat trendul de consolidare fiscală. Estimăm menţinerea deficitului bugetar aproape, dar sub pragul de 2% din PIB pe termen mediu, având în vedere ancora acordului cu FMI;

  • - Ratingul României ar putea să fie îmbunătăţit dacă programul de consolidare bugetară, reformă a finanţelor publice şi restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor tendinţe privind dezechilibrele externe şi stabilitatea sectorului financiar;

  • - Ratingul ar putea să fie înrăutăţit dacă apar din nou dezechilibrele externe, dacă slăbeşte stabilitatea sectorului financiar sau deficitul bugetar creşte semnificativ.

Cine este Standard&Poor’s

Standard&Poor’s (S&P) este cea mai mare agenţie de rating din lume. Are o istorie de peste 150 de ani şi a ajuns să aibă birouri în 25 de ţări şi mai mult de 1.400 de analişti, economişti şi manageri. Agenţia americană de evaluare financiară a fost înfiinţată în 1860. A devenit una dintre cele mai importante trei agenţii de rating din lume, alături de Moody’s şi Fitch. Din anul 1966 este parte a McGraw Hill Financial, care are sediul în Rockefeller Center în New York.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO