Economia în 2015. Puncte forte şi vulnerabilităţi pentru economia românească
Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova
Mă aştept ca economia românească să înregistreze şi în 2015 o creştere de 2-3%, sub potenţial şi sub nivelul necesar pentru a acoperi decalajele structurale faţă de economiile europene occidentale. Evoluţia macroeconomică a Europei nu ne va ajuta în 2015, creşterea aşteptată în spaţiul european fiind în continuare modestă. De aceea, având în vedere dependenţa exporturilor româneşti de economia europeană, creşterea economiei locale mă aştept să nu se mai bazeze pe contribuţia netă a exporturilor într-o măsură la fel de mare ca în anii trecuţi. Motorul creşterii în 2015 ar trebui să fie reprezentat mai ales de consumul privat. Iar dacă ne referim la sectoare de activitate, mă aştept ca, pe lângă industrie, IT&C-ul, cu a doua cea mai mare contribuţie la creşterea PIB-ului pe primele 9 luni din 2014, să continue să contribuie la creşterea PIB. Pe de altă parte, pe măsură ce investiţiile în infrastructură trenează şi se renunţă la schemele de suport, vedem retragerea unor jucători din industriile de energie şi infrastructură.
Puncte tari ale economiei: scăderea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului pentru angajator în toamna lui 2014, menţinută în proiecţiile bugetare pe 2015, poate reprezenta un impuls pentru companii în revenirea investiţiilor în 2015. De asemenea, scăderea impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% este un semn bun din punct de vedere fiscal pentru anul curent. Am putea considera un semn pozitiv şi adoptarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea IMM-urilor, dar rămâne de văzut dacă se vor confirma măsuri cu rezultate concrete şi concertate în acest domeniu.
Şerban Toader, senior partner al KPMG România
România a progresat constant în ultimii doi ani, iar economia a revenit la creştere. Întrebaţi de mersul economiei româneşti, vom găsi multe voci care vor spune la unison că infrastructura, educaţia şi sănătatea trebuie să fie pe agenda de lucru a autorităţilor. Eu spun că dacă fiecare îşi va face treaba cu modestie şi profesionalism în domeniul său de activitate, este imposibil, acum în era informaţiei, să nu reuşească. Dar cum spuneam, trebuie seriozitate şi atenţie în tot ce facem. Gândul mă duce la un exemplu banal, dar important ce poate să ne facă să batem pasul pe loc mult timp de acum încolo: infrastructura ferată şi cea rutieră au rămas în urmă, descurajând investiţiile. O analiză rapidă a „Mersului trenurilor“ arată că o călătorie între Bucureşti şi Cluj durează astăzi cu 2 ore mai mult decât în 1989. Guvernul ar trebui să prioritizeze proiectele de infrastructură, utilizând fondurile europene.
Vasile Iuga, country managing partner al PwC România şi managing partner al PwC Europa de Sud-Est
Pentru România, anul 2014 a fost unul al consolidării creşterii economice, iar perspectivele pentru 2015 sunt pozitive, cu condiţia ca situaţia regională şi globală să nu se deterioreze. România ar trebui să se concentreze pe problemele de politică economică ce stau în puterea sa: creşterea investiţiilor în infrastructură, eficientizarea aparatului administrativ şi reducerea birocraţiei şi corupţiei, adoptarea unei legislaţii bine concepute, reforma marilor sisteme publice (cel fiscal, cel de pensii şi asigurări sociale, sistemul de învăţământ, de sănătate, îmbunătăţirea gradului de absorbţie de fonduri europene etc).
În ceea ce priveşte atuurile României, fiind a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, atât ca teritoriu, cât şi ca populaţie, are o poziţie geografică favorabilă, la întretăierea marilor rute comerciale şi cu acces la regiunea Mării Negre - ceea ce îi oferă mari avantaje pentru sectorul de transport şi logistică. Un plan de dezvoltare economică bine gândit şi implementat o poate transforma într-o poartă a UE către şi dinspre Asia Centrală şi de Est. Prin diversitatea resurselor energetice autohtone, poziţia geografică, potenţialul de export şi rezervele încă neexploatate de mare adâncime din Marea Neagră, România are capacitatea de a deveni un hub energetic regional. România are şi un potenţial agricol incontestabil. Nu în ultimul rând, ţara se bucură în prezent de stabilitate macroeconomică, recâştigată după măsuri dureroase luate în perioada crizei. România a fost însă mereu performeră la capitolul macroeconomic, întocmai precum elevul silitor care a învăţat bine o singură lecţie pentru a-şi asigura promovarea.
Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România
Pentru România fundamentele macroeconomice vor rămâne similare cu cele din 2014; este dificil să credem că un avans al PIB estimat la circa 3% ar fi posibil. Cred că în ciuda percepţiei pozitive a oamenilor de afaceri şi a consumatorilor, rata de creştere economică va rămâne similară cu cea din 2014, adică mai aproape de 2%, decât de 3%. Vulnerabilităţile-cheie pentru România rămân: necesitatea creşterii creditării, posibilele schimbări politice, pieţele valutare volatile şi reformele în companiile mari din sectorul de stat, care trebuie să fie finalizate. România trebuie să se concentreze pe agenda „Talent“. Atât sectorul public, cât şi sectorul privat ar trebui să adopte strategii pentru a opri exodul creierelor. Vestea bună este că fenomentul corupţiei este abordat, dar trebuie făcut mult mai mult. În mod similar, birocraţia ar trebui eliminată pentru a permite sectorului IMM să crească.
Să spunem că este aşteptat un an 2015 complicat atât pentru zona euro, cât şi pentru România, într-o anumită măsură.
Piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2015
Bogdan Ion
Piaţa M&A a avut un ritm din ce în ce mai susţinut în ultimii ani, dar este încă sub nivelul precriză. Industriile cele mai active în 2014 au fost real estate, servicii financiare şi sectorul energiei, sectoare care vor continua să înregistreze tranzacţii şi să se consolideze şi în 2015. Lor li se vor adăuga ca industrii active în M&A telco, servicii medicale şi retail. Există un potenţial pentru tranzacţii mari în 2015. În acelaşi timp, ne aşteptăm ca firmele intrate în portofoliul fondurilor de investiţii de mai mult de 5-6 ani să facă subiectul unui proces de exit în următorii doi ani. Tot investitorii financiari analizează oportunităţi de investiţii în sectorul de producţie cu potenţial de export, bunuri şi servicii de consum şi servicii medicale. Evoluţia pieţei de fuziuni şi achiziţii pentru 2015 depinde însă foarte mult de încrederea investitorilor străini în potenţialul de creştere al economiei româneşti şi în predictibilitatea mediului fiscal şi de reglementare, dar şi de contextul extern (economia europeană, sancţiunile împotriva economiei ruse) şi direcţia fluxurilor externe de capital în economiile emergente.
Vasile Iuga
Deşi piaţa de fuziuni şi achiziţii este încă departe de nivelul de dinainte de criză, se observă un entuziasm şi un interes sporit în rândul investitorilor, unele sectoare fiind foarte active în 2014, îndeosebi sectorul bancar acolo unde s-au înregistrat câteva tranzacţii notabile, inclusiv cu portofolii de credite neperformante. Pentru 2015 ne aşteptăm la o intensificare a activităţii de fuziuni şi achiziţii, eventual impulsionată de câteva tranzacţii mari în sectoare precum industria cimentului, distribuţia de electricitate, sectorul bancar, IT şi telecom, piaţa serviciilor medicale private, media şi publicitate, agricultură şi industria alimentară.
Ahmed Hassan
Ar trebui să existe activitate în sfera fuziuni şi achiziţii, în special în domeniul serviciilor financiare şi imobiliare.
Strategia de business recomandată firmelor în acest an
Bogdan Ion
Companiile româneşti vor conştientiza şi mai mult tendinţele din economia mondială în 2015, ca de exemplu digitalizarea accelerată, şi nevoia de a şi le asuma. Firmele româneşti percep în continuare competiţia ca având principal avantaj costurile reduse, conform ultimei ediţii a barometrului EY A Vision For Growth. Având în vedere această percepţie, concentrarea pe reducerea costurilor va continua să fie principala preocupare a oamenilor de afaceri în 2015. În acelaşi timp însă, creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brandului, digitalizarea trebuie să se regăsească de asemenea pe agenda de business şi în bugetele de investiţii în 2015. Având în vedere că peste 50% dintre oamenii de afaceri erau încrezători sau foarte încrezători în septembrie 2014 în creşterea industriei în care activează, reluarea investiţiilor ar fi oportună. De asemenea, accesul la finanţare, abilitatea de a diversifica sursele de finanţare şi optimizarea costului finanţării au devenit într-o mai mare măsură avantaje competitive, ca urmare orice strategie de business va trebui să le aibă în vedere.
Importanţa antreprenoriatului în România: importanţa companiilor antreprenoriale şi dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic cred că au devenit evidente pentru noi toţi. Antreprenorii înseamnă creare de locuri de muncă, creştere economică şi inovaţie. Rămân de dezbătut măsurile cu impactul cel mai mare pentru a îmbunătăţi pilonii fundamentali ai antreprenoriatului: reglementare şi impozitare, educaţie, sprijin coordonat din partea asociaţiilor specializate, acces la finanţare şi cultură antreprenorială. Având în vedere interesul tinerilor pentru antreprenoriat, ei trebuie sprijiniţi. Toate politicile publice trebuie gândite luând în calcul cu prioritate implicaţiile asupra IMM-urilor.
Şerban Toader
Spiritul antreprenorial şi abilitatea de a identifica oportunităţile sunt esenţiale. Conceptul de antreprenor şi de afacere de familie trebuie să se dezvolte. Sectorul de IT ar trebui să fie modelul, având în vedere că au existat câţiva antreprenori notabili de success în domeniu. Furnizăm servicii pentru companiile de tehnologie aflate într-o fază incipientă. În particular, oferim asistenţă în ceea ce priveşte pieţele internaţionale, aducem start-up-uri împreună pentru a îmbina ideile şi furnizăm „clinici“ de asistenţă fiscală şi consultanţă. Încercăm să investim în inovaţie. Aceasta aduce o schimbare culturală, prin echipe tinere şi un mediu de afaceri informal pentru a îmbina serviciile noastre de consultanţă cu cultura de inovaţie care există la noi.
Vasile Iuga
Într-un context extern volatil, care s-ar putea reflecta şi pe plan intern, companiile trebuie să se concentreze pe optimizarea proceselor şi îmbunătăţirea performanţei şi productivităţii, pe managementul adecvat al lichidităţilor, pe controlul costurilor, având însă mereu în vedere obiectivele strategice ale firmei. Pentru afacerile de familie, potrivit raportului PwC Family Business Survey, o provocare majoră o va reprezenta nevoia de profesionalizare a afacerii (în sensul de profesionalizare a managementului companiei, dar şi de stabilire a unei structuri de tip corporatist cu reguli organizaţionale clare), pe fondul presiunii acerbe asupra preţurilor, creşterii costurilor şi de megatendinţele care schimbă mersul economiei globale. Aceasta trebuie însoţită şi de o „profesionalizare“ a familiei şi a raporturilor acesteia cu compania, stabilirea succesiunii fiind o provocare ce trebuie adresată în mod special.
Antreprenoriatul românesc parcurge una dintre cele mai importante etape ale evoluţiei sale din 1989 până în prezent - primul schimb de generaţii. Această etapă se va finaliza fie cu păstrarea afacerii în familie (transferul către noua generaţie), fie cu vânzări şi, din păcate, chiar cu dispariţia unor companii. Proporţiile acestor transformări sunt greu de anticipat, însă cu siguranţă vom vedea poveşti de success, dar şi drame.
Ahmed Hassan
Cele mai multe afaceri s-au concentrat pe eficienţa costurilor în ultimii ani şi a venit timpul să se focuseze pe generarea de venituri prin dezvoltarea/introducerea de noi produse sau accesarea unor pieţe. Un management financiar mai bun şi strategii financiare mai bune vor ajuta companiile să îşi asume riscuri calculate gestionabile.
Următoarele industrii au potenţial de creştere:
+ retail& consumer business vor înregistra o creştere mică datorită îmbunătăţirii sentimentului consumatorilor, dar nu este de aşteptat nimic spectaculos;
+ sectorul It&C ar putea să evolueze pe baza dezvoltării centrelor de servicii şi a dezvoltatorilor de software;
+ automotive şi agricultură - vor rămâne contributori mari, dar depind mult de condiţiile pieţei externe.
Acţiuni prioritare la nivelul autorităţilor. Atragerea investitorilor străini
Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova
Revitalizarea pieţei de capital ar trebui să fie o măsură prioritară pentru România. Listarea companiilor de stat este şi va rămâne un lucru pozitiv, dar adevărata valoare a pieţei de capital se va materializa în momentul în care companiile antreprenoriale vor veni să se listeze şi să îşi finanţeze creşterea prin bursă. Relansarea sistemului alternativ de tranzacţionare de la BVB - AERO - planificată pentru februarie va fi un prim pas în acest sens, cu focus pe investiţii şi plasamente private de tip „early stage“ sau pre-IPO în întreprinderi mici şi mijlocii şi start-up-uri cu potenţial mare de creştere şi dezvoltare, în special din IT, şi care sunt în căutare de finanţare. Ca sector prioritar pentru autorităţi, domeniul energetic ar trebui să fie în prim plan în 2015, pentru a-i creşte atractivitatea ca domeniu de investiţii, prin: elaborarea noii strategii energetice naţionale, înfiinţarea unui fond naţional de eficienţă energetică, realizarea unui echilibru între interesele investitorilor, consumatorilor şi statului în domeniul electricităţii produse din surse regenerabile de energie şi elaborarea unei foi de parcurs pentru sectorul gazelor naturale.
Atragerea investitorilor străini este şi o funcţie a stabilităţii mediului fiscal, capitol la care nu am strălucit anul trecut, prin includerea unor măsuri fiscale ad-hoc. Anul trecut a fost un an neprietenos din acest punct de vedere, dar sperăm ca 2015 să fie un an de cotitură, care să marcheze creşterea investiţiilor străine.
Şerban Toader, senior partner KPMG România
Autorităţile trebuie să îşi concentreze eforturile pentru îmbunătăţirea infrastructurii ţării şi promovarea unui cadru legislativ stabil. Transparenţa în procesul decizional este foarte importantă. Îmbunătăţirea eficienţei în sectorul public impune nevoia de transparenţă, iar aceasta aduce cu sine şI responsabilitate. Informaţiile financiare ale instituţiilor publice au un rol crucial: ce raportări contabile au, ce fel de principii contabile folosesc, cât de corecte sunt, care sunt controalele interne, cât de pregatiţi professional sunt cei care le întocmesc etc. Ar fi util ca aceste informaţii să fie făcute publice, pentru ca odată ce le faci publice antrenează o responsabilitate mai mare.
Vasile Iuga, country managing partner, PwC România şi managing partner, PwC Europa de Sud-Est
Este nevoie de un proiect naţional de dezvoltare economică a României care să aibă drept obiectiv fundamental îmbunătăţirea competitivităţii şi creşterea accelerată a productivităţii muncii. Pentru a-şi valorifica la maximum potenţialul în sectorul comercial şi logistic, România va avea nevoie de investiţii masive, susţinute şi coerente pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Alt obiectiv ar fi consolidarea şi conectarea clusterelor industriale şi concentrarea pe sectoarele industriale cu valoare adăugată mare şi susţinerea activităţii de cercetare şi dezvoltare. Autorităţile ar trebui să încurajeze, de asemenea, o diversificare a pieţelor de export pentru a reduce dependenţa de evoluţiile economice din Uniunea Europeană. În plan energetic, pentru a-şi juca cât mai bine cărţile de care dispune, România trebuie să accelereze construcţia de interconectări cu sistemele energetice ale ţărilor vecine, îndeosebi în privinţa coridoarelor de transport de gaze naturale pentru a-şi diminua dependenţa de o singură sursă de import de gaze naturale. În plus, este nevoie de construcţia unor pieţe de energie funcţionale, acestea fiind în sine un factor important de securitate energetică. Aceste obiective nu pot fi atinse fără stimularea reformelor şi consolidarea instituţiilor. Sectorul public trebuie să furnizeze servicii de calitate (educaţie, sănătate, justiţie şi siguranţă publică etc.), fără de care nici mediul privat nu poate funcţiona bine. Va fi nevoie totodată de o politică fiscală eficientă şi creşterea gradului de colectare. În pofida unei fiscalităţi atrăgătoare, România nu va deveni mai competitivă dacă lucrurile vor rămâne complicate din punct de vedere fiscal. Fiscalitatea ar trebui transformată în instrument al dezvoltării şi nu într-unul de pedepsire a bunilor platnici.
Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România
Un mediu de afaceri îmbunătăţit şi un rating de ţară mai bun sunt conduse de previziuni economice şi fiscale stabile, ca şi de transparenţă şi de legi şi reglementări simple şi, bineînţeles, de necesitatea păstrării stabilităţii politice a ţării. În prezent, cred că România are o economie relativ atractivă în regiune în ceea ce priveşte investiţiile străine.
Piaţa de audit şi consultanţă
Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldov
Tendinţele la nivelul pieţei au fost pozitive, fără a fi spectaculoase. Tendinţa se va păstra în 2015, cu un ritm de creştere în continuare lent. În acelaşi timp, piaţa devine mai sofisticată, nevoile clienţilor evoluând sub influenţa dezvoltărilor din domeniul digital.
EY România a înregistrat pentru al treilea an consecutiv cea mai mare rată de creştere între cele 22 de ţări aflate în regiunea Europei Centrale şi de Est, după Turcia, o ţară cu creştere economică semnificativ mai mare decât România. De asemenea, am oferit servicii pentru mai mult de 1000 de clienţi români şi străini, în timp ce industriile cele mai active au fost Energie şi Resurse (Oil&Gas şi Power&Utilities) şi serviciile financiare.
Şerban Toader, senior partner KPMG România
Nu cred că serviciile de consultanţă sunt pentru vreme bună sau rea. Le percep ca parte dintr-o relaţie profesională centrată pe nevoile clienţilor în cicluri economice. Serviciile de consultanţă sunt de bază în orice afacere responsabilă, alături de audit şi asistenţă fiscală. Piaţa a avut o creştere stabilă anul trecut, iar KPMG a câştigat clienţi semnificativi, precum Dacia Renault, Bitdefender, Scandia sau Azomureş.
Serviciile de management consulting au evoluat semnificativ în ultimii ani, iar consultanţa fiscală şi de afaceri au fost cele mai dinamice sectoare. Am avut proiecte mari de restructurare sau corporate finance. Deşi auditul rămâne sectorul principal al afacerii există o nouă paradigmă în privinţa a ceea ce înseamnă serviciile profesionale pentru clienţi.
Vasile Iuga, country managing partner, PwC România şi managing partner, PwC Europa de Sud-Est
Pentru piaţa de consultanţă şi pentru activitatea PwC în România anul 2014 a fost unul de creştere moderată, impulsionată de o dinamică sporită a activităţii de fuziuni şi achiziţii, precum şi o creştere a cererii de servicii de consultanţă fiscală.
În absenţa unor evenimente externe negative care să inhibe apetitul investitorilor, ne aşteptăm la concretizarea unor tranzacţii semnificative pe parcursul anului 2015, ceea ce va duce la o creştere a cererii de servicii consultanţă pentru tranzacţii, precum şi a celor de consultanţă fiscală şi juridică. De asemenea, vedem un interes sporit pentru serviciile de consultanţă fiscală pentru persoanele fizice, ca urmare a unor schimbări în legislaţia fiscală şi a practicilor bancare la nivel internaţional.
Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România
Deloitte va continua creşterea şi anticipăm o creştere apropiată de două cifre a cifrei de afaceri în 2015. Consultanţa fiscală şi consultanţa de afaceri vor avea cea mai mare contribuţie la această creştere. Pe total, piaţa de consultanţă va creşte cu circa 5%.
