„Rezultatele execuţiei bugetare reprezintă un risc asumat şi erau aşteptate, având în vedere că sunt consecinţa unor măsuri politice luate de guvernul anterior, în timp ce guvernul Cioloş nu a intervenit deloc în aceste decizii. În opinia mea, dacă veniturile bugetare nu vor creşte suficient de repede, riscăm să depăşim nivelul deficitului bugetar de 3% din PIB în 2017“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.
În primele patru luni, veniturile bugetare au ajuns la nivelul de 73,8 miliarde de lei, fiind cu 2,8% mai mici decât perioada similară din 2015.
„Cred că în condiţiile în care s-a redus foarte mult TVA-ul, de la 24% la 20% de la 1 ianuarie anul acesta şi de la 24% la 9% la alimente (din iunie anul trecut - n.red.), era inevitabil ca veniturile să scădă; deci nu trebuie să ne mire că veniturile bugetare au scăzut. Chiar dacă reducerea TVA a mai fost compensată parţial de creşterea consumului, dacă facem un calcul simplu, la o cotă medie de TVA anul trecut şi o cotă medie de TVA de anul acesta, cred că pe cota medie avem o reducere de 26 - 27%. Cu alte cuvinte, dacă ar stagna consumul, am avea o reducere de 26 - 27% a veniturilor din TVA, dacă nu se întâmplă nimic la nivel de colectare“, a explicat Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffaisen Bank. Luând în calcul şi o creştere a consumului, a mai spus el, probabil că ar trebui să vedem o scădere a veniturilor din TVA anul acesta undeva în jur de 10 şi 15%. Scăderea asumată a veniturilor din TVA pentru 2016 (preconizată de guvern la elaborarea bugetului) este de 9%.
Potrivit datelor de la Finanţe, cheltuielile de personal au crescut cu 8,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015: 12% pentru personalul din instituţiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar şi personalul din sistemul public de asistenţă socială, 15% pentru personalul din învăţământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar (în afară de cei din sănătate, învăţământ şi asistenţă socială), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015. Totodată, Finanţele reamintesc faptul că în trimestrul I din 2015 s-a plătit prima tranşă aferentă plăţilor drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.
„Pe termen lung, o creştere a salariilor care nu aduce o creştere a productivităţii nu este benefică şi nu este sustenabilă, iar acest lucru începe să se vadă inclusiv dacă ne uităm la creşterea deficitului comercial din primele luni ale acestui an. (...) Nu este exclus ca în următorii ani să ne confruntăm cu o situaţie similară celei din 2010 (când guvernul Boc a decis tăierea salariilor bugetarilor cu 25% - n.red.), având în vedere că lecţia învăţată atunci pare că a fost uitată“, a mai spus Aurelian Dochia.
În opinia lui Ionuţ Dumitru, era clar că vor creşte cheltuielile de personal, pentru că au crescut salariile anul trecut şi era inevitabil ca acest lucru să nu se întâmple.
„Pe de altă parte, la nivelul creşterii cheltuielilor aş mai remarca, pe lângă majorările de salarii, partea de fonduri europene, unde situaţia este foarte slabă. Se pare că pe noul execiţiu financiar 2014 - 2020 nu prea am absorbit mare lucru în momentul de faţă şi că ce mai absorbim este probabil din exerciţiul financiar precedent, 2007 - 2013“, a mai spus economistul-şef al Raiffaisen Bank.
Ionuţ Dumitru a mai precizat că, la nivelul veniturilor bugetare, nu s-a întâmplat „nimic spectaculos“ până în luna martie, însă pentru luna aprilie există câteva semne de întrebare privind colectarea la TVA, întrucât realizările sunt sub aşteptări.
„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în primele luni ale anului, la TVA a fost în ianuarie o creştere pentru că nu s-a aplicat încă TVA-ul redus, după care în februarie, prima lună de aplicare a TVA-ului, a fost o scădere în linie cu aşteptările, iar în martie la fel. Pentru aprilie am nişte semne de întrebare, pentru că sunt încasări mai mici decât aşteptările, pe care nu ştiu cum să le explic în acest moment - poate prin faptul că am avut şi Paştele anul acesta mai târziu decât anul trecut şi ar trebui să se vadă vânzările mai mari din perioada Paştelui în luna mai“, a mai spus el.
Dumitru a mai precizat că, totodată, se pare că rambursările de TVA au fost mai mari în aprilie decât anul trecut şi că poate acesta a fost un factor pentru care încasările din TVA sunt sub aştepări.
