Fondurile europene destinate promovării produselor agricole din Uniunea Europeană trebuie să crească de trei ori, până la 150 de milioane de euro pe an, pentru ca agricultura europeană să poată face faţă competiţiei din Statele Unite sau America de Sud.
"Bugetul de promovare din Statele Unite este de 200 de milioane de dolari. Dacă vrem să fim mai ambiţioşi, să ne atingem ţintele de promovare, şi în UE ar trebui să avem un buget similar", a spus Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, după întâlnirea informală "AGRIFISH" a miniştrilor agriculturii din Uniunea Europeană, ce a avut loc ieri la Wroclaw.
O poziţie similară are şi ministrul agriculturii Valeriu Tabără, care a spus că UE trebuie să aloce fonduri suplimentare pentru promovare pentru a face faţă competiţiei de pe pieţele internaţionale, dar şi că în contextul economic actual din UE, finanţarea europeană pentru promovare trebuie majorată.
"Noi susţinem ca pentru promovare 65% din fonduri să vină de la Uniunea Europeană, 20% din bugetele naţionale, iar restul de 15% de la beneficiari", explică Tabără, a cărui poziţie a fost susţinută în cadrul întâlnirii informale de miniştrii din Spania, Malta, Cipru, Grecia şi Polonia.
În prezent pentru proiectele de promovare din agricultură Uniunea Europeană acoperă 50% din valoarea proiectului, 30% din bani vin din bugetele naţionale, iar restul cofinanţării provine de la beneficiari. Deşi momentan nu este clar câţi bani europeni vor reveni României pentru promovarea agriculturii locale, Valeriu Tabără spune că va încerca să orienteze aceşti bani către produsele pe care le importăm în prezent în încercarea de a echilibra balanţa comerţului exterior cu produse agroalimentare.
"Vizăm specialităţile din lapte de oaie şi capră, plantele medicinale, vinurile, fructele de pădure", spune Tabără.
În primele cinci luni ale acestui an România a exportat produse agroalimentare de 1,19 miliarde de euro, în creştere cu 54% faţă de perioada similară a anului trecut. De celalaltă parte importurile s-au ridicat la 1,7 miliarde de euro, în creştere cu 30% faţă de 2010.
Astfel, dacă în 2010 deficitul comercial pentru produsele agroalimentare după primele cinci luni se ridica la 700 de milioane de euro, acum acesta se cifrează la 606 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Fondurile pentru promovare urmează să ajungă la fermierii din România începând cu 2014, odată cu noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene şi intrarea în vigoare a noii Politici Agricole Comune.
Dacian Cioloş spune că pentru ca România să beneficieze pe deplin de banii europeni pentru promovarea agriculturii, producătorii români trebuie să se organizeze şi să se asocieze pentru ca produsele româneşti sa ajungă atât pe pieţele din vestul Europei, cât şi în afara spaţiului comunitar.
"Mă gândesc şi la o clarificare pe piaţă a calităţii produselor şi la o organizare şi accelerare a sistemului de protecţie al produselor, al produselor cu indicaţie geografică. Voi sprijini pe toate căile agricultorii români care vor să se asocieze", explică comisarul.
Au avut loc şi discuţii despre PAC
Deşi discuţiile oficiale s-au concentrat pe găsirea de soluţii pentru promovarea produselor agricole europene în afara Uniunii Europene, oficialii admit că forumul a fost şi o ocazie pentru discuţii pe marginea prevederilor din Politica Agricolă Comună, pachet legislativ care urmează a fi prezentat Parlamentului European la jumătatea lunii octombrie.
"În urma reformei PAC, România este unul din puţinele state cu o alocare bugetară mai mare decât în perioada actuală. Acest plus se va vedea atât asupra plăţilor directe, cât şi asupra fondurilor UE destinate agriculturii. Pe de altă parte, în urma propunerilor pe care le vom face vor fi benefice tuturor structurilor de producţie. Creşterile nu vor fi spectaculoase, însă vor exista", a adăugat Dacian Cioloş.
Fără a intra în detalii, comisarul european a precizat ca noua PAC se va concentra pe susţinerea fermelor mici în sensul că acestea vor primi plăţile directe pe suprafaţă printr-un sistem mai simplu decât cel din prezent.
În prezent, plăţile directe se ridică la 130 de euro pe hectar.
"În fermele mijlocii şi mari din România s-a investit, sunt moderne, însă acum se poate trece la o nouă etapă pentru a fi competitive. Aceste ferme vor beneficia de rezultatele cercetării, va exista un program european care se va concentra pe inovare", explică Cioloş.
De cealaltă parte, Paolo de Castro, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a spus că se aşteaptă ca politica agricolă comunitară (PAC) să nu fie blocată mult timp în PE, având în vedere că principiile generale ale acestui pachet legislativ sunt cunoscute.
"Va trebui să ajungem la un acord în a doua parte a acestei legislaturi pentru a implementa ce s-a stabilit prin tratatul de la Lisabona. Sper ca PAC să treacă rapid prin Parlamentul European pentru a fi pregătiţi în 2014", a explicat Paolo de Castro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
