Pe locul al treilea urmează contribuţia adusă de sectorul de informaţii şi comunicaţii, cu 0,9 puncte procentuale. Aceste contribuţii sunt apropiate de cele estimate de Ziarul Financiar în articolul „Pentru cei atenţi la realitatea economiei, creşterea de 5,7% din T1 nu ar trebui să fie o surpriză. Punctul suplimentar de creştere este dat de industria auto“, publicat în 22 mai 2017.
Pe baza creşterii producţiei industriale cu 7% în primele două luni ale anului 2017 a fost estimată o creştere de 7% a industriei ca indice de volum faţă de T1/2016. În realitate a fost 6,7% creşterea, deci destul de apropiată, ceea ce a dus la o contribuţie la creşterea PIB anunţată anterior de 1,5 puncte procentuale. În estimările ZF era presupusă o contribuţie de 1,61 puncte procentuale din partea industriei.
La comerţ, cifrele au fost şi mai apropiate, 1,44 puncte procentuale estimarea ZF şi 1,4 pp contribuţia la creştere. La capitolul informaţii şi comunicaţii, estimarea ZF a fost de 0,84 puncte procentuale contribuţie la creştere, faţă de cifra reală de 0,89 pp. Toate aceste estimări ale Ziarului Financiar s-au bazat pe creşteri ale sectoarelor respective, în funcţie de datele lunare deja anunţate de Statistică până în urmă cu două săptămâni.
Astfel, în şirul comparaţiilor indicilor de volum estimaţi de ZF şi cei realizaţi în fapt nu sunt mari deosebiri. Pentru agricultură a fost presupusă o creştere 0, în realitate a fost de 0,9 puncte procentuale. Pentru construcţii a fost estimată o scădere de 2% şi în realitate a fost o scădere de 0,6 puncte procentuale.
Sectorul de Informaţii şi Comunicaţii a evoluat mai bine decât s-a estimat, având o creştere de 15%, faţă de 14% estimarea. La fel şi tranzacţiile imobiliare, în condiţiile în care piaţa rezidenţială s-a dezgheţat în 2017, au avut o creştere de 2,7% faţă de o estimare a ZF de 3%. În schimb, a scăzut sectorul de intermedieri financiare şi asigurări cu 0,7%, deşi estimarea ZF era de plus 3%. Este probabil ca această scădere să fi fost efectul mişcorării primelor de asigurări RCA, ca urmare a plafonării tarifelor.
În continuare, cea mai mare discrepanţă faţă de estimările ZF a fost în sectorul administraţie publică şi apărare, asigurări sociale, învăţământ şi sănătate, unde a fost previzionată o creştere de 6%, însă în realitate a fost de doar 2,9%.
De asemenea, impozitele nete pe produs au crescut mai mult decât se estima, cu 5,3%, faţă de 2%, creşterea anticipată de ZF.
Ca urmare, aşa cum s-a scris, pe baza datelor care deja apăruseră pe piaţă privind producţia industrială, evoluţia comerţului, dar şi pe baza vitezei cu care evoluează sectorul de informaţii şi comunicaţii, se putea estima această creştere economică de 5,7% care i-a surprins pe mulţi analişti. Numai din aceste trei sectoare a provenit un nivel al creşterii de 3,8 puncte procentuale. Ce este nou în trimestrul 1/2017 este creşterea puternică a industriei, cu 6,7%, iar având în vedere ponderea sa mare de 23%, rezultă această contribuţie majoră la creştere.
În anul 2016, industria nu crescuse decât cu 2%, ceea ce a făcut ca nivelul contribuţiei sale să fie doar de 0,4 puncte procentuale.
Pe de altă parte, un mare semn de întrebare al acestei creşteri economice este ponderea mare a variaţiei stocurilor în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB. Astfel, cu toate că variaţia stocurilor are o pondere de doar 3,6% în total contribuţii la formarea PIB, contribuţia sa la creşterea PIB a fost de 1,1 puncte procentuale. Doar această contribuţie de 1,1 puncte procentuale, adăugată la contribuţia dată de consumul final efectiv de 4,8 puncte procentuale, a dus la creşterea de 5,7%.
Până la acest rezultat final, s-au mai scăzut contribuţiile negative ale formării brute de capital fix de minus 0,1 puncte procentuale şi ale exportului net de bunuri şi servicii de minus 0,1 puncte procentuale. Vestea rea este că, practic, investiţiile în economie au scăzut în primul trimestru, astfel încât contribuţia la creşterea economică a fost negativă. De asemenea, contribuţia exportului net a fost negativă, pentru că importul a fost mai mare decât exportul.
Practic, toată creşterea economică de pe primul trimestru, din punctul de vedere al măsurării prin utilizare, s-a bazat pe consum şi stocuri, investiţiile şi exportul fiind negative.
O posibilă explicaţie poate fi dată de faptul că întreprinderile auto, a căror dinamică a producţiei a fost excepţional de ridicată în primul trimestru, de 20% an la an, să fi lucrat mai mult pe stoc, iar în perioada următoare să crească exporturile.
Ce este de bun augur este faptul că nu a accelerat comerţul într-un ritm la fel de înalt ca în 2016, când a crescut cu 11%. Este posibil ca până la sfârşitul anului, bazată pe producţia industrială şi pe exporturi, creşterea să se ridice la peste 5%.
sorin.pislaru@zf.ro
