Datele detaliate de la INS privind creşterea PIB arată că industria este motorul creşterii. Creşterea excepţională a PIB la şase luni este bazată pe industrie, comerţ şi IT&C

6 sep 2017 Autor: Iulian Anghel

Patru puncte de creştere din cele 5,8 puncte procentuale de creştere ale PIB pe S1 2017 au fost asigurate de industrie – 1,7 puncte, comerţ – 1,5 puncte şi IT&C – 0,8 puncte.

Datele detaliate privind con­tribuţia la creşterea PIB de 5,8% de pe primul semestru din 2017 arată că, pe primele trei locuri se află industria, comerţul şi informaţiile şi comunicaţiile (IT&C).

Astfel, industria a avut o creştere de 7,3% semestru la semestru, ceea ce, având în vedere ponderea sa de 23% în PIB, a determinat o contribuţie la creşterea economică de 1,7 puncte procentuale.

Comerţul, cu o pondere de 20% în PIB, a crescut cu 8% în primul semestru şi a contribuit la creşterea economică cu 1,5 puncte procentuale. În sfârşit, informaţiile şi comunicaţiile, deşi au o pondere de doar 6% în PIB, creşterea de 13% în S1 le aşază cu o contribuţie de 0,8 puncte procentuale.

Acesta este, de altfel, cel mai rapid ritm de creştere dintre sectoarele economiei.

„Industria este principalul motor al creşterii (pe partea de resurse – n. red.) în prima parte a anului, urmată de comerţ; dar cred că este important să ne uităm şi la cealaltă latură a PIB-ului, respectiv la structura de utilizare a acestuia, unde putem spune că avem motive de preocupare“, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Potrivit datelor INS de ieri, pe partea de formare a PIB, doar construcţiile au contribuit negativ la PIB – un minus de 0,2%.

În ceea ce priveşte partea de utilizare a PIB, spuma a luat-o, cum era de aşteptat, consumul care, cu 79,2% participaţie la formarea PIB, a contribuit la creşterea economică cu 5,5%, în vreme ce investiţiile (23% din PIB) au avut o contribuţie modestă, de doar 0,2%. Stocurile au contribuit la creşterea economică cu 0,8%, în vreme ce exportul net a avut o contribuţie negativă (minus 0,7%), din cauză că importurile cresc peste exporturi.

„Creşterea economică vine a­proa­pe în totalitate din con­sum, pe partea de utili­zare a PIB. Un impact puternic l-a avut majorarea salariilor, ceea ce, dincolo de această creştere bună, nu este tocmai OK. O creştere care vine aproa­pe exclusiv din consum se va vedea curând în inflaţie. Inflaţia este «bună» dacă vine din con­sumul companiilor, dar este proble­ma­tică atunci când este rezultatul unor măsuri ad­minis­trative cum este creşterea salariilor, fă­ră ca aceste majorări să fie rodul unui avans al productivităţii“, comentează econo­mistul Dragoş Cabat.

În S1, an/an, consumul final a crescut cu 6,8%, iar investiţiile cu 1,1%. În trimestrul al doilea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, consumul a crescut cu 2,6%, iar investiţiile cu 4,6%, ceea ce înseamnă că acestea din urmă au accelerat uşor.

„Creşterea este dezechilibrată. Ar fi bine să avem o creştere care să vină mai mult din investiţii şi mai puţin consumul populaţiei“, comentează Dragoş Cabat. El mai observă că avansul puternic al salariilor – care a contribuit la creşterea consumului şi, pe cale de consecinţă, a economiei – provoacă goluri în buget şi, mai devreme sau mai târziu, vor apărea probleme cum este cea care a condus ieri la demisia ministrului apărării Adrian Ţuţuianu, din cauza ipotezei că unele drepturi ale militarilor nu vor putea fi achitate la timp, din cauza lipsei banilor.

Dragoş Cabat mai crede că şi trimestrul al treilea va consemna o creştere însemnată, ajutată de această dată şi de agricultură, întrucât avem un an agricol bun. Agricultura a avut o contribuţie zero la creşterea economică în S1, dar acest lucru nu mai contează foarte mult, de vreme ce contri­buţia ei la formarea PIB a fost doar de 2%.

Comerţul exterior rămâne în continuare o problemă pentru PIB. În primul semestru, exporturile au crescut cu 8,7%, iar importurile cu 10%, ceea ce a determinat ca exportul net de bunuri şi servicii să aibă un aport negativ la creşterea PIB – minus 0,7%. Revenirea economică în UE va ajuta însă economia şi implicit creşterea pentru următoarele trimestre, prin majorarea exporturilor mai ales pe zona de componente auto – spune Cabat.

Pentru Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, viitorul apropiat va aduce o uşoară temperare creşterii economice. „Ne aşteptăm la o decelerare a econo­miei în a doua jumătate a anului curent, pe fondul majorării costurilor de finanţare, al tensiunilor din spaţiul public şi al deteriorării echilibrelor macro­econo­mie“, scrie Rădu­lescu în analiza BTmacro Focus. Deşi guvernul susţine că se va încadra anul acesta într-un deficit de 3% din PIB, există mari temeri că acesta va fi depăşit. Deficitul de cont curent va depăşi şi el 3% din PIB, dacă evoluţia înregistrată la jumătatea anului nu se modifică (deficitul a ajuns la 1,5% din PIB la şase luni). Deşi există un pericol de supraîncălzire a economiei – care a început deja – econo­miş­tii nu cred că vor urma corecţii severe în vii­torul apropiat, pentru că economia UE – principala piaţă de exporturi a României – creşte şi ea puternic şi trage după ea şi României.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.09.2017

 
Cuvinte cheie:
INS
, PIB
, industria
, industrie
, comert
, IT&C
, crestere economica
, consum
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide