Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt aldatoriei publice cu 5 miliarde de lei în luna mai, peste pragul de200 de miliarde de lei (49 miliarde de euro), după ce în aprilie seînregistrase o scădere a datoriei cu 3,5 miliarde de lei faţă deluna precedentă.
Ritmul de creştere s-a temperat însă comparativ cu anul trecut,când erau creşteri de la o lună la alta şi cu 10-13 mld. lei.
Majorarea datoriei publice din luna mai a fost determinată înprincipal de împrumuturile în valută, Trezoreria luând în luna mai939 de milioane de euro de la bănci, printr-o emisiune deobligaţiuni în valută pe piaţa internă, cu maturitate de treiani. Suma reprezintă circa 3,9 miliarde de lei.
Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank, aminteşte căîmprumutul a fost contractat după ce Banca Naţională a redus ratarezervelor minime obligatorii la valută de la 25% la 20%, cuaplicabilitate din luna mai.
"Având în vedere că statul avea de plătit în luna iulie circa2,5 miliarde de euro, necesarul de finanţare trebuia asigurat dintimp. În plus, titlurile de stat denominate în lei emise în lunamai au avut o valoare de circa 5 miliarde de lei, comparativ cu osumă ajunsă la scadenţă de 3,9 miliarde de lei (aferentă titluriloremise anterior), ceea ce reprezintă pe net o creştere a datoriei cuîncă 1,1 mld lei."
Comparativ cu sfârşitul anului trecut, datoria s-a majorat cu6 miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an, pondereaei în PIB trecând de 37%. Ritmul de creştere a datoriei a încetinitînsă, având în vedere că în perioada ianuarie - mai 2010 solduldatoriei publice s-a majorat cu 31 mld. lei.
Şi situaţia la patru luni evidenţiază o temperare a ritmuluialert de creştere a datoriei din ultimii doi ani, care deveniseîngrijorător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din PIB.În perioada ianuarie - aprilie 2011 datoria publică a crescutcu doar 1 mld. lei, faţă de creşterea de 26,6 mld. lei în primelepatru luni din 2010, din care aproximativ 13,6 mld. lei au fosttranşe din împrumuturile de la FMI şi Comisia Europeană.
După ce în ianuarie 2011 datoria publică scăzuse cu 3,5 mld.lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul decreştere s-a accentuat în martie, când ponderea datoriei în PIB aajuns la 36,7%. Aprilie a venit cu o scădere a datoriei faţă demartie, pentru ca în mai să se reia ascensiunea.
În luna mai datoria publică denominată în lei a fost de 85,3mld. lei, nivel comparabil cu cel din aprilie, în timp ce datoriadenominată în euro a ajuns la 84,5 miliarde de lei, în creşterecu 4,7 miliarde de lei.
Important în ceea ce priveşte managementul datoriei publiceeste extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observăo îmbunătăţire, Ministerul de Finanţe reuşind să atragăfinanţare pe scadenţe mai mari de un an, a afirmat Molnar. Înplus, diminuarea deficitului fiscal conduce la o încetinire aritmului de creştere a datoriei publice în timp.
Până acum structura datoriei României avea un profilnefavorabil al scadenţelor, având în vedere ponderea mare aîmprumuturilor pe termen scurt, de sub 1 an. Însă, în ultimaperioadă, împrumuturile cu scadenţe lungi au crescut, întimp de creditele cu scadenţe pe termen scurt au scăzutuşor.
"Având în vedere evoluţiile actuale şi angajamentele pe careguvernul şi le-a asumat în faţa FMI şi Comisiei Europene, estede aşteptat ca datoria publică raportată la PIB să-şiîncetinească considerabil ritmul de creştere faţă de ceea ce afost observat în ultimii doi ani", anticipează economistul RBSBank.
Ea a menţionat că evoluţia datoriei publice în termenirelativi (raportat la PIB) depinde de mai mulţi factori: ritmul decreştere a PIB - o influenţă în sensul scăderii datoriei ar puteafi o creştere a PIB mai rapidă decât creşterea datoriei în termeninominali, evoluţia deficitului fiscal, dar şi de realizareaplanului de privatizare - sumele obţinute astfel reprezentând osursă de finanţare care degrevează statul de a cumula noidatorii.
La nivel european şi chiar mondial a devenit îngrijorătoarecreşterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgenţăşi a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă dinrecesiune. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât esteperceput un risc mai mare şi ratele de împrumut pe pieţele externesunt mai mari.
Ce s-a întâmplat anul trecut?
România mai are loc să-şi majoreze datoria până la atingereaplafonului de 60% din PIB, agreat la nivel european, însăproblema, cel puţin până în decembrie 2010, a fost accelerarearitmului de creştere şi direcţionarea banilor preponderentcătre cheltuieli curente cu pensiile şi salariile, în timp cecheltuielile cu investiţiile au rămas la un nivel extrem deredus. Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştereal datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, înultimii ani creşterea anuală a accelerat şi nu a mai coborât sub30%.
Anul trecut datoria publică a continuat să crească într-un ritmrapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masivşi a ajuns la un nou maxim istoric de 194 mld. lei (46 mld. euro),iar ponderea în PIB a fost de aproape 38%, sub pragul impus decriteriile de la Maastricht (60% din PIB).
Datoria publică a crescut însă de la 35 la 46 mld. euro în 2010,adică cu circa un mld. euro pe lună. Deşi finanţele au reuşit săreducă uşor deficitul bugetar, ritmul rapid de creştere al datorieipublice şi perspectivele slabe privind creşterea economică eraupercepute în 2010 ca fiind principalele vulnerabilităţi.
Deficitul bugetar s-a redus în 2010 cu circa 3 mld. leicomparativ cu 2009, la 33,3 mld. lei, în timp ce datoria publică aurcat cu 46,5 mld. lei. Între datoria publică şi deficitul bugetarexistă un decalaj, având în vedere istoricul şi dobânzile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels