Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat un proiect de lege care îi permite primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, să se împrumute de alţi 800 mil euro, împrumut blocat, deocamdată de consilieri. Datoriile Bucureştiului sunt de 1 mld. de euro.
Primarul general al Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu, intrat deja de facto în campania electorală pentru un al doilea mandat, a încercat luni, pentru a treia oară în câteva luni, să smulgă aprobarea consilierilor generali din CGMB (Consiliul General al Muncipiului Bucureşti, controlat de PDL) pentru un împrumut de 800 mil. euro, dar a fost sabotat chiar şi de consilierii care în sprijină, cei de la PSD, care au absentat, şedinţa fiind anulată.
Cu o datorie pe cap contractată sau garantată de 873 mil. euro (din care Municipalitatea a rambursat ceva mai mult de 100 mil. euro), la care se mai adaugă datoriile istorice de 1,1 mld. lei (260 mil. euro) ale RADET (principal şi penalităţi), Oprescu cere de câteva luni CGMB să-i aprobe un nou împrumt de 800 mil. euro pentru restructurarea datoriei şi pentru deschiderea de noi şantiere. Ministeru Administraţiei şi Internelor a iniţiat un proiect de lege prin care exclude de la calcului datoriei publice datoria de 500 mil. euro pe care Municipalitatea trebuie să o plătească în 2015, uşurând astfel, demersul pentru un nou înprumut care trebuie aprobat de Ministerul de Finanţe.
Aflat aproape de finalul primului mandat, edilul-şef care în campania electorală trecută a promis bucureştenilor autostradă suspendată se loveşte însă de încăpăţânarea consilierilor care îi cer să spună concret pe ce va cheltui banii, dar tot ce a putut spune până acum edilul a fost: "Pentru realizarea investiţiilor publice de interes local precum şi asigurarea resurselor financiare necesare plăţii de capital (principal) în 2015 aferent emisiunii de euroobligaţiuni emise de Muncipiul Bucureşti în anul 2005".
În 2005, fostul primar Adriean Videanu (PDL) a împrumutat jumătate de miliard de euro (emiţând euroobligaţiuni) care va deveni în întregime scadent în patru ani, adică la jumătatea celui de-al doilea mandat al lui Oprescu, în ipoteza în care ar exista un al doilea mandat. Atunci Bucureştiul se va găsi într-o situaţie complicată pentru că veniturile Municipalităţii care în anii buni 2007-2008 s-au apropiat de 1 mld. euro anual nu vor putea face faţă acestui împrumut fără o restructurare masivă a altor cheltuieli.
Acum Municipalitatea are în derulare 11 finanţări rambursabile în calitate de împrumutat, subâmprumutat sau garant, în valoare totală de 873 mil. euro. O parte a datoriei (care datează din perioada 1998 - 2005) a fost rambursată - în jur de 130-140 mil. euro, dar tot mai rămân de rambursat peste 700 mil. euro, fără cele aproape 250 mil. euro datoriile RADET.
Avantajul este că datoria este contractată pe termen lung (unele împrumuturi au fost luate şi pe 25 de ani), drept urmare gradul de îndatorare al bugetului propriu al Municipiului Bucureşti nu depăşeşte 10% anual, faţă de limita maxima prevăzută de lege de 30%. Excepţie va face anul 2015 când această limită va fi depăşită cu mult - cel puţin 50%, dacă luăm în calcul istoriciul veniturilor oraşului. Aici Finanţele ar putea găsi un pretext să blocheze împrumutul întrucât plafonul îndatorării depăşeşte 30% din venituri. Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat însă un proiect de lege care specifică: " În cazul împrumuturilor care urmează a fi contractate şi/sau garantate de municipiul Bucureşti, în totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi şi comisioane aferente împrumuturilor contractate şi/sau garantate de municipiul Bucureşti, la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4) al art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, (limita maximă de 30% - n.n.) nu se iau în considerare rambursările într-o singură tranşă anuală aferente titlurilor de valoare emise în anul 2005 de municipiul Bucureşti."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
