Opinie Sorin Pâslaru - redactor-Şef al ZF

De ce a ajuns Codul fiscal o sperietoare pentru IT-işti

3 feb 2016 Ziarul Financiar

„Codul fiscal e în limba română, dar eu nu am înţeles nimic.“ Ionuţ Scripcaru, absolvent de Automatică şi informatician, a povestit ieri la ZF Live cum a încercat să se conformeze legislaţiei privind PFA, însă nu a priceput nicio iotă din noul Cod fiscal.

Povestea lui este similară cu a altor zeci de mii de IT-işti care au preferat să lucreze sau lucrează sub forma PFA, din raţiuni fiscale. Scripcaru a văzut însă cum totul poate fi mai simplu în Irlanda. „Acolo nu există diverse forme intermediare între angajat şi contractor. Ori eşti angajat, ori eşti partener contractual cu firma respectivă şi livrezi un serviciu.“

În loc să-şi bată capul cu liniile de cod şi să găsească soluţiile cele mai bune pentru clienţii săi, Ionuţ Scripcaru, un om care împreună cu alţi 150.000-200.000 de angajaţi din sectorul IT&C din România creează 6-7% din PIB-ul ţării, este nevoit să îşi scrântească mintea cu prevederile din Codul fiscal astfel încât să nu ajungă ANAF să îi retrateze veniturile la un moment dat ca şi venituri salariale şi să-l încarce cu plata CAS, CASS şi a celorlalte contribuţii pe ultimii cinci ani.

România are numai 4,5 milioane de salariaţi la 20 milioane de locuitori, în condiţiile în care Cehia şi Ungaria au acelaşi număr de salariaţi la 10 milioane de locuitori, însă autorităţile nu dau niciun semn că ar avea vreo strategie pentru creşterea numărului de angajaţi. Dimpotrivă. Noile prevederi fiscale sunt de aşa natură încât înăspresc condiţiile de angajare.

Pentru oricât ar fi salariul, 1.000 de lei sau 100.000 de lei pe lună, angajatorul are cheltuială de 1,75 ori salariul net, adică 1.750 lei cheltuială pentru un salariu net lunar de 1.000 lei şi circa 160.000 lei pentru salariul net lunar de 100.000 lei (într-adevăr, pentru un salariu brut de peste cinci ori mai mare decât salariul mediu brut pe economie, acum de 2.600 lei, contribuţiile la pensie sunt plafonate la cinci salarii medii brute).

În general însă, în orice business plan, când are de calculat cheltuielile salariale, angajatorul prevede aproape dublul sumei nete pe care o va plăti angajatului.

Scăderea CAS a fost bună şi s-a văzut că în anul 2015 numărul de salariaţi a crescut cu circa 150.000 faţă de decembrie 2014, aceasta fiind cea mai mare creştere din ultimii patru ani. De asemenea, în pofida Cassandrelor care prevesteau o prăbuşire a veniturilor la bugetul consolidat de peste 10 miliarde lei în 2015, execuţia bugetară a arătat că veniturile din CAS au rămas la un nivel egal cu cel din 2014. Iată că principiul curbei Laffer, care spune că o scădere de taxe poate aduce venituri mai mari la buget, iar o creştere a acestora, paradoxal, venituri mai mici, dacă se depăşeşte un anumit punct de inflexiune, dincolo de care economia reacţionează negativ, a funcţionat.

Însă stimulul este insuficient. Angajatorul trage încă cu ochiul la sistemele alternative de plată a salariului. Din acest punct de vedere Codul fiscal poate avea un singur rol: să încurajeze munca şi încheierea a cât mai multor contracte de muncă.

Este de văzut ce efect va avea creşterea impozitării microîntreprinderilor cu zero salariaţi la 3% din cifra de afaceri şi dacă într-adevăr vor apărea mai multe contracte pentru microîntreprinderile cu peste doi salariaţi care beneficiază de la 1 ianuarie de o taxare de 1% din cifra de afaceri.

Graniţele muncii legale în străinătate au căzut de doi ani, iar angajatorii români  sunt  în competiţie directă cu cei din Europa de Vest. În sectorul IT&C, salariile au ajuns comparabile, astfel încât atuurile companiilor locale trebuie să fie din ce în ce mai puternice pentru a-şi menţine angajaţii buni aici.

Ionuţ Scripcaru îşi bate capul cu Codul fiscal şi caută să se conformeze legislaţiei, însă puţini sunt probabil ca el. Majoritatea nu vor să se mai complice şi iau ofertele mai bune din străinătate.

Este un nonsens să ajungă IT-iştii să surfeze printre paragrafele din Cod fiscal şi să intre în nesfârşitele discuţii despre cum e mai bine să lucrezi, pe PFA sau microîntreprindere.

Toate aceste dezbateri şi tot acest timp alocat pentru a desluşi sutele de pagini de Cod fiscal nu reprezintă decât o frână pentru business. Oamenii şi companiile trebuie încurajaţi să ia contracte şi să dea soluţii partenerilor de afaceri şi nu şicanaţi zi de zi pentru a găsi motive de încălcare a legii.

Legislaţia fiscală are rolul de a fi subscrisă obiectivului general de dezvoltare şi nu de piedică în calea afacerilor. Din păcate, modificările Codului fiscal nu sunt însoţite de studii de impact care să evalueze starea de fapt a unui sector şi proiecţii privind evoluţia unor parametri - în acest caz, număr de contracte de muncă în IT&C, evoluţia valorii adăugate a acestui sector, a exporturilor şi de ce nu a salariului mediu din ramură.

Prevalenţa fiscalului asupra economicului, de care este bolnavă România de 25 de ani, o să fie în continuare o frână pentru ieşirea din subdezvoltare. Mai bine îi angajaţi pe aceşti IT-işti cărora vreţi să le recalculaţi veniturile şi simplificaţi procesul de taxare şi contractare a serviciilor de software astfel încât IT&C să devină o locomotivă a creşterii economice în România.

 
Cuvinte cheie:
Opinie
, Sorin Paslaru
, codul fiscal
, salariu
, it
, venituri
, angajare
, salariati
, pfa
, legislatie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide