Eveniment

De ce a crescut preţul lemnului? „Legislaţia a restrâns defrişările ilegale. Lumea nu mai taie aiurea. Nu se mai fură lemn“

Autor: Roana Rotaru

11.11.2016, 00:05 680
Preţul buşteanului de fag a crescut cu peste 30% în ultimul an, de la circa 300 lei metrul cub anul trecut la 400 lei în prezent, potrivit Auricăi Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), principalul factor care a dus la această creştere fiind schimbarea legislaţiei privind valorificare masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, care permite exploatarea unui volum mai mic de de masă lemnoasă la preţuri mai mari decât în trecut, licitaţiile începând în mod obligatoriu de la preţul de adjudecare din anul precedent. 

„Preţul lemnului a crescut foarte mult pentru că licitaţiile au început de la preţul de adjudecare din anul precedent, un preţ mare, astfel că firmele nu s-au dus la licitaţie. După aceea, nu a mai fost lemn pentru că licitaţiile au început târziu şi nu s-a exploatat volumul de lemn care trebuia, ca urmare producătorii de mobilă a trebuit să ofere un preţ mai mare ca să aibă cât de cât lemn. Au fost firme care au pierdut contracte din cauza neîncadrării în costurile de producţie”, a declarat pentru ZF Aurica Sereny.

Anul acesta se va exploata cu circa un milion de metri cubi mai puţină masă lemnoasă faţă de anul 2015, un an în care România a exploatat legal peste 18 milioane de metri cubi, potrivit Auricăi Sereny. 

Reglementările de ultimă oră din acest sector, precum SUMAL - un program in­formatic de urmărire a materialelor lemnoase - sau prezenţa gărzii forestiere, care ar trebui să vegheze ca pădurile să nu fie tăiate ilegal, au mai redus din defrişările ilegale, astfel că criza lemnului resimţită se datorează faptului că se taie mai puţin la „negru“, potrivit specialiştilor din industrie.    

„Consumul acesta mare de lemn de foc nu poate fi satisfăcut, într-adevăr, din ceea ce oferă sortarea industrială a lemnului şi se completa prin aranjamente sau mai ştiu eu prin ce metode mai mult sau mai puţin corecte, direct de la sursă. Ei, nu se mai poate direct de la sursă şi atunci un soi de criza există, dar nu una cantitativă de mărime a resursei, ci mai degrabă legată de căile prin care se obţine acest lemn de foc. Acum este mai multă ordine şi disciplină“, a declarat pentru ZF o sursă din piaţă, menţionând că pădurile nu s-au schimbat în ultimii doi ani în aşa fel încât să nu mai poată oferi lemn de foc.

Toate aceste noi reglementări menite să protejeze pădurile din România se răsfrâng şi asurpa consumatorului final, care anul acesta a plătit cu circa 300 lei mai mult pentru un camion de lemne de foc. Corina Lica, din judeţul Arad, care încălzeşte cu lemn de foc o locuinţă cu patru camere, spune că preţul lemnului a crescut cu 16% doar în ultimul an, pentru că nu prea se mai găseşte lemn în ocoalele silvice.

„Eu am cumpărat un camion de 10-12 metri steri (echivalentul a 0,68 metri cubi) de lemne de foc cu 2.100 lei anul acesta în luna august, în condiţiile în care pentru aceeaşi cantitate am plătit 1.800 lei anul trecut. Toată lumea spune că nu prea sunt lemne pentru că ocoalele silvice au vândut mediului privat. Mie îmi trebuie cam un camion şi jumătate ca să încălzesc patru camere pentru că sunt 5-6 luni de iarnă şi facem focul până în aprilie“, a spus ea.

Ciprian Pahonţu, directorul general al Romsilva, instituţia care administrează pădurile statului, confirmă că într-adevăr există unele „disfuncţionalităţi” privind vânzarea lemnului de foc pentru populaţie din cauza intârzierii semnificative în recoltarea masei lemnoase, dar şi din cauză că s-a redus, prin legislaţia în vigoare, volumul de masă lemnoasă ce poate fi recoltat.

„Noul regulament (…) a simplificat procedura pentru vânzarea directă a masei lemnoase, dar a limitat volumul care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate la maximul 15% din volumul aprobat a se recolta în anul de producţie 2017, faţă de media de 30% din anii anteriori. Aceasta prevedere va crea în continuare dificultăţi în asigurarea lemnului pentru populaţie…”, a declarat pentru ZF directorul general al Romsilva.

Potrivit datelor din recensământul populaţiei din 2011, în România sunt circa 8,5 milioane de locuinţe, din care 3,7 milioane sunt legate la încălzirea centralizată sau au o centrală termică. Restul de 4,8 milioane de locuinţe, majoritatea din mediul rural, au rămas la stadiul în care îşi prepară hrana sau se încălzesc cu lemne sau cărbuni.

roana.rotaru@zf.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO