Numărul de dosare de evaziune fiscală transmise de Parcheteinstanţelor a fost în 2010, potrivit ultimului raport alMinisterului Public, de doar 1.111 - mai mare cu 125% faţă de 2009(493 de dosare). Dar de ce ar fi dublarea numărului de cauze ajunsepe rol un succes, cum îl prezintă procurorul general al României,Laura Codruţa Kovesi, în condiţiile în care economia subteranăreprezintă în România, potrivit analiştilor, 30% din PIB, adică 40mld. euro?
Cum explică procurorii această situaţie? "Prejudiciul esterecuperat" înainte ca dosarele să ajungă în instanţe, susţin uniidintre procurori.
"Explicaţia pentru numărul mai mic de dosare ajunse în instanţăeste că, în infracţiunile de evaziune fiscală, pe lângă trimiterileîn judecată, există în lege o clauză de «nepedepsire». Unii vin săplătească prejudiciul creat şi, astfel, dosarele nu mai ajung îninstanţă. Or, ţinta este recuperarea prejudiciului", afirmă PăunelGaloş, procuror-şef de secţie de la Parchetul de pe lângă Curtea deApel Oradea. Galoş nu are date referitoare la prejudiciul recuperatde procurori.
Potrivit legii 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, încazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune, dacă prejudiciul depână în 50.000 de euro cauzat este recuperat în cursul urmăririipenale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, seaplică o sancţiune administrativă.
Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat este de până la 100.000 eurose poate aplica pedeapsa cu amendă. Iar dacă prejudiciul, dincolode 100.000 de euro este recuperat, limitele pedepsei prevăzute delege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
"Sunt multe cazuri în care prejudiciul de sub 50.000 de euro esterecuperat în cursul urmăririi penale şi, astfel, se aplică legeaadministrativă fără trimitere în judecată. De aceea nu sunt multedosare transmise instanţelor. Mulţi se prevalează de asta, achităprejudiciul şi nu mai ai cum să-l trimiţi în judecată", spuneXenofonte Purcărete, procuror la Parchetul de pe lângă TribunalulCălăraşi.
Sunt mulţi cei care comit infracţiuni de evaziune şi care folosesco astfel de portiţă a legii - dacă mă prind plătesc, dacă nu, nu?"Nu ştiu, probabil că sunt şi astfel de cazuri. Legislativul artrebui să vadă dacă o astfel de portiţă se justifică. Însă, dacă nuse ajunge la măsuri de patrimoniu (există din partea procuroruluigeneral intenţia de a-i obliga pe cei care comit infracţiunieconomice sau care le aduc beneficii pecuniare să-şi justificeîntreaga avere, iar cazul să nu se reducă exclusiv la recuperareaprejudiciului - n.n.), nu ştiu unde ajungem", spunePurcărete.
Aurelian Filip, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângăTribunalul Giurgiu, susţine că nu şi-a făcut încă o idee desprenumărul mic de dosare de evaziune ajuns pe masa judecătorilor şiare un motiv: până în urmă cu două luni cauzele de evaziune erau decompetenţa parchetelor de pe lângă judecătorii şi nu de pe lângătribunale, ca în prezent.
"Noi analizăm aceste cazuri de două luni. Poate într-un an o săavem o imagine."
Dana Tiţian, consilier al procurorului general al României, LauraCodruţa Kovesi, are o explicaţie generală: "Trebuie să vedem câtedosare sunt în lucru şi să le raportăm la cele care au ajuns lainstanţe. Deocamdată atât s-a putut".
Dacă lucrurile stau aşa cum spun unii procurori, atunci de cerecuperarea prejudiciului nu se vede în datele ANAF? Raportul ANAFpe primul trimestru al lui 2010 arată că prejudiciul recuperat dinevaziune fiscală a fost de 3,3 mld. lei, comparativ cu 2,5 mld. leiîn primul trimestru al lui 2009 şi cu 2,4 mld. lei în primultrimestru al lui 2008, adică o creştere nesemnificativă.
Şi, de asemenea, de ce nu se vede recuperarea prejudiciului încreşterea veniturilor ca pondere în PIB?
Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, admitea recent căevaziunea fiscală este cauza principală pentru care România a rămasla 32-33% venituri în PIB din 2007 până în 2010, în vreme ce o ţarăca Bulgaria a ajuns la 40% ponderea veniturilor în PIB.
Doar în domeniul agricol, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără,spune că evaziunea fiscală a ajuns la 1 mil. euro, în 2010, însăjucătorii din piaţă susţin că ea este de şapte-opt ori mai maredecât apreciază ministrul de resort. Sorin Minea, preşedinteleRomalimenta, susţinea recent că, în industria alimentară,evaziunea (prin evitarea plăţii TVA) ar fi de 7-8 mld. euro, iarevaziunea în domeniul petrolier, al alcoolului şi al tutunului arfi de două miliarde de euro.
O treime din piaţa tutunului, adică un miliard de euro, estereprezentată de contrabandă, susţin jucătorii de pe piaţa deprofil. Iar procurorii nu au avut anul trecut decât puţin peste1.100 de dosare de evaziune fiscală transmise instanţelor.
De asemenea, dosarele de contrabandă ajunse în instanţă suntpuţine: 275 în 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
