Eveniment

De ce fug tinerii cercetători în străinătate: la noi posturile sunt blocate

De ce fug tinerii cercetători în străinătate: la noi posturile sunt blocate

Foto: Shutterstock

Autor: Anelis Baciu

04.10.2012, 00:04 768

O mare parte dintre absolvenţii Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (SNSB), studenţi în domeniul ştiinţelor exacte, sunt nevoiţi să lucreze în institutele de cercetare din Europa, SUA sau Japonia, deoarece în România posturile sunt blocate în sectorul public.
"Studenţii din România sunt foarte bine văzuţi de către profesorii de la universităţile din Franţa, SUA şi Japonia şi sunt bine primiţi în institutele de cercetare din străinătate", a spus Radu Purice, prorectorul SNSB şi directorul adjunct al Institutului de Matematică "Simion Stoilow" din Bucureşti, în cadrul unui eveniment de deschidere a noului an universitar desfăşurat ieri în Bucureşti.

Înfiinţată în 2001 de către candidatul la Primăria Capitalei Nicuşor Dan, Şcoala Normală Superioară din Bucureşti s-a dorit a fi o alternativă pentru tinerii care vor să plece la studii în străinătate imediat după terminarea liceului, însă situaţia din economia românească pare să fi transformat instituţia într-un centru care antrenează "genii" pentru ţările din Occident, după cum spun fondatorii şcolii.

"În România cele patru programe de masterat, două în matematică şi alte două în informatică şi biochimie nu sunt acreditate şi recunoscute de Ministerul Educaţiei, în schimb la universităţile din Paris diplomele sunt recunoscute, de aceea mulţi studenţi aleg să urmeze cursurile doctorale şi postdoctorale în străinătate, iar apoi decid să lucreze în instutele de cercetare de acolo", a mai spus profesorul Purice.

Cursurile din ciclul pregătitor şi de masterat susţinute în cadrul şcolii sunt orientate către cercetarea în domenii precum matematica, informatica şi biochimia. Programa de învăţământ nu este una fixă, cursurile fiind alese anual prin vot de către Consiliul Ştiinţific, format atât din profesori români, cât şi străini.
Programele sunt destinate studenţilor români cu rezultate academice foarte bune care au absolvit doi, trei sau patru ani de studiu la o universitate cu profil ştiinţific sau tehnic din România şi care îşi doresc o carieră profesională în domeniul cercetării.

"Cei mai mulţi studenţi ai Şcolii Normale Superioare provind de la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, dar avem şi câţiva studenţi din Politehnica Bucureşti, precum şi de la universităţile din Iaşi şi Cluj", a adăugat Purice.

Admiterea la SNSB se face pe baza unei probe scrise şi a unui interviu oral, precum şi pe baza activităţilor extraşcolare - cum ar fi participările la olimpiadele internaţionale. Studenţii admişi nu plătesc taxe de şcolarizare, instituţia de învăţământ funcţionând ca o şcoală de tip fundaţie, finanţată din sponsorizări.

În fiecare an, la ciclul pregătitor, SNSB are un număr de circa patru-şapte absolvenţi în domeniul matematicii şi informaticii şi patru absolvenţi de biochimie.
Potrivit prorectorului universităţii, bugetul anual al instituţiei se ridică la aproximativ 5.500 de euro, de aproape 20 de ori mai mic decât suma necesară funcţionării în condiţii optime. Finanţările provin în principal de la grupul Softwin, producătorul antivi­rusului BitDefender, de la Fondul de investiţii Româno-American şi de la Ambasada Franţei.
Conducerea universităţii intenţionează să introducă începând de anul viitor un program de pregătire orientat către domeniul financiar care să le permită absolvenţilor obţinerea unui loc de muncă şi în instituţiile financiare, nu doar în cele de cercetare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO