Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, şidirectorul Institutului de Prognoză, Lucian Liviu Albu, afirmă cănu sunt responsabili pentru construcţia unui buget pe creştereeconomică de 1,3% în 2010, care acum se dovedeşte o scădere de 1,7%- 1,9%.
Realitatea arată însă că Guvernul a construit bugetul pe 2010luând în considerare o creştere economică de 1,3% şi a prognozat unanumit nivel al veniturilor şi cheltuielilor. Însă din cauză căeconomia a fost în scădere, veniturile nu au fost conformprognozei, astfel încât guvernul a fost nevoit să facărestructurări dure de cheltuieli.
Problema este că exporturile au revenit în prima parte a anuluila nivelul anului 2008, dar economia este în continuare pe scădere,deci factorul extern nu mai poate fi "vinovatul de serviciu" capână acum.
Pe primele cinci luni, exporturile au fost în valoare de 13,8miliarde de euro, cu 24% mai mari decât în 2009, revenind lavaloarea din 2008. Economia este însă în scădere cu 10% în termenireali faţă de 2008.
Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere economică de1,3% pentru 2010, în timp ce Lucian Liviu Albu, directorulInstitutului de Prognoză al Academiei Române, estima la sfârşitulanului trecut o creştere economică între 1% şi 2% a PIB.
"Exporturile nu au reuşit să tragă economia în sus. A scăzutconsumul şi nici investiţiile nu şi-au revenit", explică acumAlbu.
În cadrul Institutului de Prognoză lucrează circa 20 decercetători, dar în cadrul Academiei Române mai există sute decercetători în economie, organizaţi în cadrul a circa 7-8 institutecu profil economic. Toate sunt finanţate de la bugetul de stat. Înaceste condiţii, cum de niciunul dintre aceşti cercetători nu aatras atenţia guvernului printr-un studiu că economia va fi peminus anul acesta şi deci că bugetul este construit pe o proiecţiefalsă de creştere?
"Nu avem nicio legătură cu Guvernul. Prognoza oficială o faceComisia Naţională de Prognoză. Şi Banca Naţională are undepartament special de prognoză. Noi facem studii despre prognoze,studii de cercetare economică, nu prognoze. Acestea se referă lamodele, la analize macroeconomice", explică Lucian Albu.
Albu, fost ministru al muncii în Guvernul Isărescu din 2000, afost recent desemnat membru al Consiliului Fiscal, o instituţie noucreată formată din cinci personalităţi din mediul financiar-bancar,neutre faţă de politica guvernului, care urmează să dea avizul pelegislaţia şi politicile fiscale.
Nu ar trebui un institut, cum este cel de prognoză, să participela construcţia prognozelor pe care să se bazeze guvernul îndeciziile sale bugetare?
Albu spune că Guvernul are experţii lui. "Noi nu suntemresponsabili de prognoze economice oficiale. Lumea nu înţelegediferenţa între un institut de cercetare şi instituţiile dinsubordinea guvernului. În mediul academic universitar trebuie să aiparticipări la conferinţe, la studii. Nici cercetarea fundamentalădin matematică sau din fizică nu are neapărat aplicaţii. Poate doarîntr-un singur articol să tratezi prognoza de creştere economicăpentru România", explică cercetătorul.
Da, dar consecinţele unor prognoze incorecte sunt resimţiteinclusiv de cercetători. "Este adevărat că ne-a scăzut şi nouăsalariul", acceptă Albu. Şi până la urmă, de ce avem scădereeconomică în loc de creştere în 2010, aşa cum era prognozatiniţial? "Şi FMI s-a înşelat. Nu a luat în considerare că impactulcrizei internaţionale asupra României va fi aşa de grav", aîncheiat directorul Institutului de Prognoză.
Cum explică Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei de Prognoză,faptul că în decembrie anul trecut Comisia prevedea o creştereeconomică de peste 1%, pe baza căreia s-a construit şi bugetul pe2010, pentru ca în august anul acesta guvernul să admită că va fivorba de o scădere economică de -1,7% - -1,9%?
Aceasta înseamnă aproape 3% din PIB diferenţă, adică 4 miliardede euro.
"Este vorba de trei factori", explică Ghizdeanu. "În primulrând, contextul internaţional, pentru că în prognoza de toamnă aComisiei Europene se discuta despre o revenire rapidă. Apoisituaţia cu agricultura şi în al treilea rând situaţia cu măsurilemult mai pronunţate de restructurare care nu se ştiau la momentulbugetului." Dar măsurile de reducere a salariilor şi de creştere aTVA au fost luate tocmai pentru ca bugetul să se încadreze într-undeficit de 6,8% din PIB. În iunie, când guvernul şi FMI auconstatat că veniturile nu sunt suficiente, dat fiind căcheltuielile fuseseră deja făcute, au decis reducerea drastică acheltuielilor.
În aceste condiţii, nu a fost construit bugetul greşit? "Nu afost construit bugetul greşit. Nu vă înţeleg. Nu are rost sădiscutăm", spune Ghizdeanu.
Atunci de ce nu s-au realizat veniturile? "Sunt multe (motive -n. red.), şi evaziune, multe, multe. Aşa cum Europa estima creşterepeste 1% în 2010 şi mulţi nu o realizează, la fel s-a întâmplat şila noi. Este vorba de factori de incertitudine, nu de greşeli",afirmă preşedintele Comisiei de Prognoză.
Ghizdeanu respinge ideea că veniturile bugetare au fostsupraestimate pe baza prognozei de creştere economică oferită deComisie. "Este total tendenţios. Noi nu facem prognoza pentruvenituri bugetare. Îmi spuneţi că acum 2-3 luni se ştia că estescădere economică?" Şi atunci de ce a redus guvernul cheltuieliledacă nu pentru că veniturile nu s-au ridicat la nivelul celorprognozate?
"Au fost măsuri de ajustare şi pentru sustenabilitateabugetului", răspunde Ghizdeanu. Şi totuşi, care au fost motivelepentru care economia a rămas pe minus?
"Au lipsit resursele financiare. Piaţa internă a fost de vină.Nu au fost investitori străini. Noi nu am greşit nicăieri.Riscurile s-au manifestat. Totdeauna există o marjă deincertitudine", a încheiat preşedintele Comisiei de Prognoză.
În decembrie 2009 numai unii oameni de afaceri prevedeau oscădere a economiei în 2010, după cum arată ediţia de luni 14decembrie 2009 a Ziarului Financiar (facsimil dreapta)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
