Eveniment

Declaraţia unui expert: Guvernul PSD a acordat cea mai bună facilitate fiscală din România micilor întreprinzători de la Revoluţie încoace prin declaraţia unică. Un PFA care avea venituri de 200.000 de euro plăteşte acum contribuţii aferente nivelului salariului minim. În 2017, PFA-urile plăteau contribuţii la nivelul veniturilor realizate

Declaraţia unui expert: Guvernul PSD a acordat cea mai...

Autor: Răzvan Botea

01.08.2018, 00:07 4850

Declaraţia unică – care trebuia depusă până ieri de către contribuabilii cu venituri extrasalariale -  este cea mai bună facilitate fiscală din România acordată micilor întreprinzători de la Revoluţie încoace. Aceştia au posibilitatea să plătească impozite şi contribuţii raportate la salariul minim pe economie, indiferent de venitul realizat într-un an, a explicat Radu Georgescu, managing partner al companiei de consultanţă CFO Network, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„În perioada 2014 - 2016, guvernele au încercat să crească impozitarea pe PFA-uri (persoane fizice autorizate), astfel încât să se plătească cam acelaşi impozit, indiferent dacă persoana respectivă era salariată sau PFA. Au introdus la PFA şi obligativitatea de a plăti contribuţie la pensie şi la sănătate (CAS şi CASS). Noul sistem introdus de anul acesta este fix invers, astfel încât toate aceste categorii de PFA-uri, oameni care câştigă sute de mii de euro pe an, să plătească contribuţii la nivelul salariului minim.“

Facilitatea fiscală a fost introdusă iniţial prin declaraţia 600, care s-a anulat şi care acum se numeşte declaraţia 212 sau declaraţia unică. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, declaraţia unică a fost depusă deja de circa 600.000 de contribuabili, dintre care 190.000 au depus-o online.

 „Din ce anunţase înainte, trebuia să depună declaraţia 900.000 de oameni. Majoritatea amână pentru ultima zi, probabil că astăzi (ieri - n.red.) va fi un program prelungit la ANAF. (...) De anul viitor va fi obligatorie depunerea online a acestei declaraţii, pe baza unui user şi a unei parole.“

Declaraţia trebuie să fie depusă de toate persoanele care au venituri din PFA, drepturi de autor, care obţin venituri din chirii, din dividende, care au vândut acţiuni pe bursă sau care au obţi­nut câştiguri din jocuri online. În prin­cipiu, declaraţia trebuie depusă de către toa­te persoanele care au obţinut sau esti­mează că obţin venituri extra-salariale. PFA-urile în sistem real, care plă­tesc impozit la venitul net, trebuie să de­pu­nă declaraţia unică şi să declare venitul realizat pe 2017 şi venitul estimat pe 2018.

„Pentru venitul realizat pe 2017, ANAF va emite o decizie de impunere. Pentru cel pe 2018 va fi un nou concept de autoimpunere. ANAF va face ulterior un control aleator, probabil bazat pe nişte criterii de risc. Dacă eşti PFA şi încasezi sub 22.800 de lei, nu trebuie să mai plăteşti CAS (contribuţie la pensie), dar trebuie să plăteşti CASS (contribuţie la sănătate).“

PFA-urile pot fi de două tipuri - PFA în sistem real, care plătesc impozit la diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, şi PFA la norme de venit, unde se în­ca­drează  IT-iştii, de exemplu.

„Dacă ai un PFA pe IT şi lucrezi în Bucureşti, Ministerul de Finanţe face o estimare a veniturilor. Persoana care are PFA trebuie să verifice norma de venit în funcţie de zona unde activează şi în funcţie de specificul activităţii. La IT în Bucureşti norma este undeva la 30.000 de lei pe an, iar impozitul este de 10%. Mai plăteşti CAS, a cărui valoare este stabilită la nivelul salariului  minim pe economie, de 22.800 de lei pe an, iar cotizaţia este de 25%. contribuţia la sănătate este fixă, de 2.280 de lei pe an.“

Pentru un auditor sau consultant financiar care încasează 200.000 de euro pe an, de exemplu, plata cotribuţiilor se va face la salariul minim.

„Plăteşti contribuţie mai puţin şi decât cel mai mic junior din companie. Anul trecut PFA-urile plăteau contribuţii la cât realizau. Acum nu mai plătesc în felul acesta, ci la salariul minim. Într-adevăr, anul trecut era o plafonare la cinci salarii medii, acesta fiind plafonul maxim, dar oricum este un avantaj paradigma fiscală de anul acesta.“

Cu toate acestea, există o discrepanţă între plăţile pe care le fac persoanele fizice salariate sau PFA-urile.

„Ponderea veniturilor bugetare este de aproximativ 80% din partea persoanelor fizice, doar 6% din impozitele pe profit şi dividende. La noi povara fiscală este pe persoane fizice. „

Acţionarul care a încasat dividende este impactat doar din punctul de vedere al contribuţiei de sănătate. Dacă veniturile nete din dividende depăşesc 22.800 de lei, acesta va plăti 10%. Dacă estimează că va încasa dividende în 2018 în valoare de mai mult de 22.800 lei, atunci va depune declaraţia anul acesta, şi în cazul în care va realiza aceste venituri, indiferent de valoarea lor (dacă este mai mare de 22.800 lei), va plăti 10%, adică 2.280 lei. Dacă veniturile vor fi mai mici de 22.800 de lei, acţionarul care a încasat dividende nu trebuie nici să depună declaraţia şi nici să plătească impozit pe acestea.

Cei care au tranzacţionat în 2017 acţiuni la Bursă trebuie să depună această declaraţie pentru venituri sau pierderi în 2017. Aceştia plătesc un impozit pe câştiguri de 16%. ANAF va emite o decizie de impunere, iar investitorii au 60 de zile să plătească.

O altă facilitate fiscală importantă pentru micii întreprinzători este că, de anul acesta, firmele cu venituri de până într-un milion de euro au posibilitatea să plătească 1% impozit pe venit şi 5% impozit pe dividende, în loc de impozit pe profit de 16%. Anterior, această posibilitate o aveau firmele cu venituri de sub 500.000 de euro.

 „Comparativ cu Germania, unde impozitul pe profit este de 35%, zona fiscală românească este una prietenoasă. În zona de salariu, într-adevăr, fiscalitatea este ridicată.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO