Declinul construcţiilor continuă accelerat. Constructorii acuză lipsa proiectelor noi ale statului

9 iul 2013 Autor: Andreea Neferu

Evaluat anual la circa 9-10 miliarde de euro, sectorul construcţiilor nu reuşeşte să-şi revină, iar printre cele mai afectate segmente se află cel de construcţii inginereşti (de infrastructură), care s-a redus cu circa 9% în perioada ianuarie-mai 2013 comparativ cu acelaşi interval al anului precedent.

Volumul total al lucrărilor de construcţii a înregistrat la cinci luni o scădere de 7,2% pe serie brută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, considerată oricum destul de slabă, având în vedere că iarna anului 2012 a fost deosebit de grea şi de lungă, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Doar renovările au reuşit să consemneze o creştere, astfel că lucrările de reparaţii capitale au înregistrat un avans de 32,7%, în timp ce cele de întreţinere şi reparaţii curente, un plus de 9,7%.

Situaţia sectorului construcţiilor este destul de sumbră în prezent, având în vedere că statul a redus semnificativ investiţiile în infrastructură, fie ea rutieră, feroviară sau de metrou, în timp ce investitorii privaţi sunt din ce în ce mai reticenţi în a pompa noi bani pe plan local după criza politică din vara anului trecut.

„Pe fondul încercării (statului – n. red.) de a plăti creanţe mai vechi, e inadmisibil şi nesustenabil ca în prezent să nu mai fie noi proiecte începute, iar investiţiile să fie stopate. Modul în care au fost reduse investiţiile va avea un preţ economic şi social semnificativ, având în vedere că nu doar sectorul construcţiilor va avea de suferit, ci şi economia, românii, precum şi reprezentanţii politici care şi-au asumat anumite obiective“, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să imprime pe timp de criză o creştere importantă întregii pieţe a construcţi­ilor, precum şi economiei, este de un an în letargie, având în vedere că una dintre principalele surse de finanţare, fondurile europene, a fost eliminată din ecuaţie după presuspendarea anul trecut a programelor operaţionale, iar statul nu a mai putut „trage“ decât sume insignifiante de la UE.

De altfel, tăierea banilor de la Comisia Europeană s-a văzut cel mai bine în ritmul cu care au avansat şantierele de autostrăzi din România: în prima jumătate a anului acesta au înaintat în medie cu doar circa 2-3% lunar, deşi multe dintre ele trebuia să fie gata în aprilie. Având în vedere că fondurile europene pe infrastructură au fost blocate, statul şi-a redus la rândul său cheltuielile cu investiţiile, pentru că nu a mai avut cum să spere că îşi recuperează banii de la Bruxelles. Există o formă de intervenţie a statului când e vorba de fonduri europene, astfel că guvernul dă bani din buget sau lasă administraţiile locale să se împrumute de la trezorerie, urmând să recupereze banii de la Comisia Europeană. Cum programele au fost blocate, statul avea de ales între a cheltui din buget, tăind cheltuielile din altă parte, dar a ales să taie chiar din sumele destinate investiţiilor pentru a ţine în frâu deficitul bugetar.

În acest context, singura veste bună din ultima perioadă este deblocarea programului european de finanţare a infra­structurii de transport, în valoare de 4,5 miliarde de euro.

Reducerea investiţiilor atât publice, cât şi private a adus sectorul construcţiilor într-o situaţie dificilă, mulţi jucători fiind nevoiţi să aleagă intrarea în insolvenţă sau chiar să pună lacătul pe afaceri. Anul 2012 a fost de altfel un an plin de insolvenţe în construcţii atât la nivel mic, cât şi la nivel mare. Jucători mari, cu afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum constructorii Confort, controlat de Georgică Cornu, sau Euroconstruct, parte a grupului italian Euroholding, au intrat în insolvenţă anul trecut, pe fondul unei pieţe în care banii intră din ce în ce mai greu.

„Pentru al doilea semestru al lui 2013 sunt soluţii pentru a opri un declin, pentru că problema nu se mai pune de a creşte, ci de a stopa declinul. Premise (de stopare a declinului – n.red.) teoretic sunt, dar văzând prestaţia politică, nu putem spune că există o ambiţie din perspectiva investiţiilor“, mai spune Plosceanu.

Piaţa construcţiilor s-a contractat cu circa 40% în cei aproape cinci ani de criză, ajungând în prezent la o valoare de 9-10 miliarde de euro anual. Reluarea inves­tiţiilor publice în urmă cu doi ani, în special în infrastructura de transport, i-a determinat pe jucătorii din construcţii să fie mai optimişti în ceea ce priveşte revenirea sectorului de profil. Anul 2012 a fost însă anul în care sectorul local a început să se confrunte cu un nou blocaj.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013

 
Cuvinte cheie:
construcţii
, declin
, infrastructură
, construcţii inginereşti

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide