România a exportat bunuri şi servicii în valoare totală de 20,3 miliarde de euro în primele trei luni ale acestui an, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Banca Naţională.
În acelaşi timp, importurile de bunuri şi servicii s-au ridicat la 20,8 miliarde de euro în primul trimestru al anului, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului 2016.
Prin urmare, soldul comerţului internaţional cu bunuri şi servicii a ajuns la - 514 milioane de euro în perioada ianuarie- martie a acestui an, faţă de - 144 mil. euro, cât a fost în primul trimestru al anului trecut.
„Rezultatele nu sunt deloc alarmante, chiar dacă deficitul a crescut, pentru că gradul de acoperire a exporturilor prin importuri (valoarea exporturilor / valoarea importurilor – n. red.) este de 0,97, aproximativ egal cu cel înregistrat pe tot parcursul anului trecut. La bunuri, gradul de acoperire a exporturilor prin importuri este de 0,87, iar la servicii acest indicator este de 1,59. Diferenţa de sold, care arată o creştere a deficitului cu 370 mil. euro faţă de T1 din 2016, nu este semnificativă la ordinele de mărime anuale”, a spus prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
România trebuie să treacă întâi de „pragul psihologic” al unui grad de acoperire a exporturilor prin importuri de 1 (adică valorile exporturilor de bunuri şi servicii să fie egale cu cele ale importurilor) pentru a ajunge la un echilibru. „După ce atingem acest prag psihologic, ţinta strategică a României trebuie să fie excedentul la comerţul internaţional cu bunuri şi servicii (adică exporturile să fie mai mari decât importurile – n.red.)”, a mai spus profesorul Mereuţă.
Datele arată că în primul trimestru al acestui an exporturile şi importurile de bunuri au crescut cu un ritm relativ egal, pe când la exporturile şi importurile de servicii situaţia a fost diferită: dacă exporturile de servicii au crescut cu 16% în primul trimestru, importurile de servicii au crescut cu 30% în aceeaşi perioadă.
Totuşi, o explicaţie pentru care deficitul comercial a crescut puţin în primele trei luni ale acestui an se regăseşte la comerţul cu bunuri, pentru că au crescut semnificativ importurile de bunuri din industria alimentară faţă de anul trecut. Astfel, dacă în T1 din 2016 România a importat produse agroalimentare, băuturi şi tutun în valoare totală de 1,3 miliarde de euro (8,4% din totalul exporturilor de bunuri din T1), în primele trei luni ale acestui an importurile de produse alimentare au fost de 1,58 miliarde de euro (8,9% din totalul importurilor de bunuri din T1 2017). Cu alte cuvinte, trei sferturi din creşterea deficitului comercial la comerţul cu bunuri şi servicii din primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului anterior provin din majorarea importurilor de alimente, adică din creşterea consumului.
„Deocamdată, nu se poate face o prognoză legată de evoluţia comerţului internaţional cu bunuri şi servicii până la finalul anului, mai ales în contextul noii legi a salarizării bugetarilor, care va intra în vigoare de la 1 iulie. Dacă vor creşte semnificativ salariile bugetarilor, atunci ne putem aştepta la o creştere a consumului şi a importurilor, ceea ce ar însemna o uşoară reducere a gradului de acoperire a exporturilor prin importuri”, a mai spus profesorul Mereuţă.
