Degeaba avem gaz. Reţeaua de conducte de gaze a României creşte cu doar 800 km/an. În acest ritm ajungem Ungaria în 60 de ani

Cei mai mari distribuitori de gaze, E.ON din Germania şi Engie din Franţa, nu măresc reţeaua deşi fac profituri de zeci de milioane de euro pe an.

Distrigaz Sud (Engie) a făcut profit de 123 mil. lei (30 mil. euro) în 2017, la 1,2 mld. lei afaceri, deci o marjă netă de 10%.

E.ON a făcut profit de 202 milioane de lei (45 mil. euro) în 2017 la afaceri de 1,5 mld. lei, deci o marjă netă de 14%. În total, cu tot cu reţeaua de transport, conductele de gaz din România au o lungime de circa 50.000 km, pe când în Ungaria lungimea este de 100.000 km. Ungaria nu are deloc gaz, ci importă 98% din Rusia.

Pe primul loc în ceea ce priveşte creşterea este judeţul Iaşi, un judeţ cu o reţea de 1.260 de kilometri şi o populaţie de circa 770.000 de locuitori.

Din 2011 până în 2016, lungimea conductelor din Iaşi a avansat cu 392,9 kilometri.

În top cinci ca evoluţie se mai găsesc judeţele Constanţa (cu o creştere de 378,7 km), Ilfov (271,4 km), Giurgiu (237,3 km) şi Cluj (196,5 km). La polul opus se află judeţe unde reţelele de conducte au avansat cu doar zece kilometri în cinci ani, precum Vâlcea, Covasna sau Harghita. O excepţie este Teleorman, unde reţeaua chiar a scăzut.

În judeţul Buzău, de exemplu, din 2011 până în 2016 s-au construit 11,1 kilometri de conductă pentru distribuirea gazelor.

„Cred că ar fi benefic, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru dezvoltarea economică a judeţului şi pentru investitori ca aceste reţele să se extindă. Odată aduse conductele în oraşe, acestea se pot dezvolta, pentru că aşa vin şi investitorii“, spune Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.

Potrivit datelor din piaţă, în acest moment la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale sunt conectaţi circa 3,5 milioane de consumatori casnici, peste 90% din aceştia fiind alimentaţi prin conductele gestionate de Distrigaz Sud Reţele, companie deţinută de francezii de la ENGIE, cel mai mare furnizor local de gaze, şi Delgaz Grid, firmă care se află în portofoliul nemţilor de la E.ON.

România are 50.000 kilometri de conducte de gaz, în timp ce ţara vecină Ungaria are 100.000 de kilometri de con­ducte, la o suprafaţă cât o treime faţă de cea a Ro­mâniei şi o populaţie la ju­mătate. Pentru a ajunge la o reţea cu aceeaşi lungime ca cea a Ungariei în acest mo­ment, România ar avea aşadar nevoie de aproape 63 de ani, la ritmul actual de construcţie.

Pe primul loc în ceea ce priveşte creşterea este judeţul Iaşi, un judeţ cu o reţea de 1.260 de kilometri şi o populaţie de circa 770.000 de locuitori. Din 2011 până în 2016, lungimea conductelor a avansat cu 392,9 kilometri. În top cinci ca evoluţie se mai găsesc judeţele Constanţa (cu o creştere de 378,7 km), Ilfov (271,4 km), Giurgiu (237,3 km) şi Cluj (196,5 km). La polul opus, se află judeţe unde reţelele de conducte au avansat cu doar zece kilometri în cinci ani. O excepţie este Teleorman, unde reţeaua chiar a scăzut.

„Nevoia este mare, există încă multe zone neacoperite de reţeaua de gaze, este de dorit un ritm mai accelerat de extindere. Pentru aceasta însă companiile trebuie să aibă fonduri pentru a face investiţii în reţele“, spun reprezentanţii Wirom Gas, companie care deţinelicenţa de distribuţie a gazului natural în oraşele Alexandria, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa şi Corabia.

Compania - din grupul rusesc Gazprom - se ocupă atât de distribuţia gazelor, cât şi de construcţia efectivă a conductelor în zonele în care are concesiuni şi are un portofoliu care cuprinde 43.000 de clienţi casnici şi industriali. Dintre aceştia, circa 97% reprezintă consumatorii casnici.

„Noi am începutconstrucţiile de la zero în zonele în care suntem prezenţi. Acolo nu exista niciun fel de infrastructură de gaz. Ritmul de construire depinde şi de condiţiile meteorologice, deoarece nu putem construi când vremea nu ne permite“, mai spun reprezentanţii Wirom Gas, cu afaceri de 57 de milioane de lei în 2017, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Costurile de racordare la reţeaua de gaze variază în funcţie de situaţia în care se află clientul, între 178 şi 2.000 de lei.

În judeţul Giurgiu, unul din cele în a căror reşedinţă distribuie gaze Wirom, reţeaua de conducte a crescut în intervalul 2011-2016 cu 237,3 kilometri, ceea ce a dus la realizarea unei reţele cu o lungime totală de 394,2 kilometri.

În judeţul Buzău, de exemplu, din 2011 până în 2016 s-au construit 11,1 kilometri de conductă pentru distribuirea gazelor.

„Cred că ar fi benefic, atât pentru consu­matorii casnici, cât şi pentru dezvoltarea economică a judeţului şi pentru investitori ca aceste reţele să se extindă. Odată aduse conductele în oraş, acestea se pot dezvolta, pentru că aşa vin şi investitorii“, spune Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.

În judeţulBuzău, unde reţeaua de gaze era în 2016 de 580,6 kilometri, mai puţin de jumătate din locuitori sunt racordaţi la aceste utilităţi, existând şi oraşe întregi - precum Nehoiu sau Pogoanele - care nu beneficiază de gaze naturale, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean. „În această perioadă, investim în racordarea comunei Mărăcineni, aflată la un kilometru de oraşulBuzău“, mai spune Petre Emanoil Neagu.

În timp ce reţelele pentru distribuirea gazelor naturale au avansat, chiar şi în ritmul redus pe care l-au avut, consumul de gaze a scăzut în acelaşi interval, mai arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Scăderea a fost mai mare la consumul industrial, care a ajuns de la 7,3 miliarde de metri cubi la 5,4 miliarde de metri cubi în decurs de cinci ani. În acelaşi timp, numărul de consumatori a cres­cut odată cu extinderea reţelelor. Po­trivit datelor Autorităţii Naţionale de Regle­mentare în domeniul Energiei (ANRE), în 2011 numărul total de consu­matori de gaze naturale a fost de 3,1 mi­li­oane, iar în 2016 a fost de 3,6 milioane. Re­pre­zentanţii ANRE spun că nu instituţia deţine informaţii privind numărul de con­su­matori din fiecare localitate a ţării. Potrivit datelor din piaţă, în acest moment la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale sunt conectaţi circa 3,5 milioane de consumatori casnici, peste 90% din acesţia fiind alimentaţi prin conductele gestionate de Distrigaz Sud Reţele, companie deţinută de francezii de la ENGIE, cel mai mare furnizor local de gaze, şi Delgaz Grid, firmă care se află în portofoliul nemţilor de la E.ON.