Dozajul adecvat dintre măsurile de politică economică - monetare, fiscale şi reforme structurale - este mai important decât fiecare măsură în parte, iar cel mai important beneficiu al colaborării cu FMI a fost faptul că instituţia financiară internaţională a ajutat România să aibă un mix de politici de o anumită „consistenţă“, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Reformele structurale sunt cele mai întârziate. Degeaba încerci să apeşi pe pârgii fiscale sau monetare, de la un anumit punct încolo e ca şi cum ai luat în exces un medicament în ideea că îl compensezi pe altul. Nu! Dacă dozajul nu e bun, mai faci şi o intoxicaţie sau chiar ceva mai rău. Odată un doctor mi-a spus că dozajul este mai important decât medicamentul. Cred că este foarte tare această remarcă şi pentru politica economică“, a declarat ieri guvernatorul BNR în deschiderea dezbaterii „Politici monetare neconvenţionale“.
În ultimii ani BNR a relaxat politica monetară, diminuând atât dobânda-cheie, cât şi rezervele minime obligatorii. Iar în acest an, Guvernul a anunţat o amplă reformă de relaxare fiscală. Însă reformele structurale au continuat să fie tergiversate. Experţii FMI şi ai Comisiei Europene au început la Bucureşti discuţiile cu autorităţile române pe tema măsurilor de relaxare fiscală incluse în Codul fiscal rescris, una dintre marile incertitudini fiind modalitatea de acoperire a golului de venituri provenit din reducerile de taxe angajate de guvern prin cea mai amplă reformă fiscală.
Banca centrală a diminuat în acest an rata-cheie de patru ori, până la un minim istoric de 1,75%. Procesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii a fost reluat în 2014 după aproape trei ani în care acestea au fost „îngheţate“. În luna mai 2015, banca centrală a ajustat ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 10% la 8%. La începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), iar în prezent ecartul este de şase puncte procentuale. De asemenea, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi - la plus/minus 1,5 puncte procentuale.
În opinia lui Isărescu dozajul între diverse instrumente de politică monetară combinate cu diverse instrumente de politică fiscală este mai important decât o măsură sau alta de politica monetară sau fiscală.
FMI a ajutat România să aibă un mix de politici de o „anumită consistenţă“ având în vedere problemele de comunicare la nivel instituţional pe plan local, apreciază guvernatorul BNR. „Cu ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult FMI? Ca să dau şi eu un verdict după atâţia ani de colaborare cu ei. Faptul că mixul de politici a avut o anumită consistenţă, pentru că noi, de obicei, nu prea vorbim între noi, avem probleme de feudalism târziu, ca să zic aşa. Şi ei mergeau din loc în loc, de la instituţie la instituţie şi spuneau: stai domnule, că ce faci aici nu prea se leagă cu ce face celălalt. Acum discuţia este aceeaşi“, a arătat Isărescu.
Istoria acordurilor României cu FMI a început în urmă cu 40 de ani, în anul 1975. După 1990, România a semnat şapte acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoţit de un împrumut condiţionat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformă. Totodată, au existat trei acorduri stand-by preventive. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost unul dintre semnatarii tuturor acordurilor cu FMI de după ’90.
FMI a recomandat în mod repetat autorităţilor să facă reforme în domeniile sanitar, fiscal, energie, transporturi şi companii de stat pentru ca România să ajungă la creşterea economică potenţială şi să creeze locuri de muncă. Însă, reformele structurale au continuat să fie de-a lungul anilor punctul nevralgic.
România a parafat de la începutul crizei economice mondiale trei acorduri succesive cu FMI, din care ultimele două preventive, pentru că nu a putut să facă faţă şocurilor externe, deşi este stabilizată macro şi pentru că nu a reuşit să finalizeze singură reformele structurale.
România stă bine din punct de vedere macroeconomic, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent înregistrând corecţii importante, iar inflaţia a coborât la minime istorice. Dar pare să nu fie suficient. Stabilitatea macroeconomică trebuie să fie combinată cu reforme structurale.
Prezent la dezbaterea de la BNR, Valentin Lazea, economistul-şef al băncii centrale, a vorbit despre constrângerile pe care la are politica monetară într-o economie mică şi deschisă cum este cea a României. El a susţinut că politica monetară nu poate să rezolve singură toate problemele economice şi să fie substitutul economiei reale şi reformelor structurale. "Eu cred că prea uşor politica monetară s-a înhămat la mult mai multe lucruri şi nu are cum să ţină în aer 15 mingi şi niciuna dintre ele să nu cadă pe pământ", a arătat Lazea, susţinând că vorbeşte în nume personal.
„În ultimii 15 ó 20 de ani, politica monetară a fost împovărată cu obiective care nu îi sunt specifice, proprii. Dacă nu avem creştere economică, alergăm la politica monetară, dacă şomajul creşte ó să facă politica monetară să scadă şomajul, dacă productivitatea o ia în jos, să vină politica monetară să îmbunătăţească, dacă preţul activelor, altele decât cele monetare o iau razna, hai să vedem ce facem cu politica monetară, dacă trebuie salvgardat sistemul financiar-bancar, trebuie să o facă politica monetară. Întrebarea mea este cum sau câte instrumente ar trebui să aibă politica monetară, altele decât rata dobânzii şi cursul de schimb astfel încât să răspundă la toate aceste deziderate“, a afirmat Lazea.
La evenimentul de la BNR a fost lansată cartea „Politica monetară“ scrisă de profesorul Silviu Cerna, fost membru al Consiliul de Administraţie al BNR în perioada 1992-2009.
