Însă guvernul este pe minus cu strângerea veniturilor la buget. La un buget de venituri (din economie şi din fondurile UE) programat de 216,6 mld. lei în 2014, dacă veniturile s-ar realiza liniar, guvernul ar fi trebuit să aibă în pungă, la şase luni, 108,3 mld. lei, dar nu are decât 100,3 mld. lei, deci cu 8 miliarde mai puţin.
Potrivit Mediafax, veniturile bugetului consolidat s-au plasat cu 4,5 mld. lei sub nivelul programat pentru S1 (104,9 mld. lei), jumătate fiind încasări nerealizate din TVA, în vreme ce cheltuielilor totale au fost cu 9,4 miliarde lei (103,8 miliarde lei faţă de 113,2 mld. lei, mai mici.
De unde atunci rectificare pozitivă? Au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, 350 de milioane de lei din taxa claw-back şi 700 mil. lei din vânzarea de certificate verzi, a explicat ieri ministrul bugetului Liviu Voinea. Cum veniturile sunt însă sub cele programate, cheltuielile vor fi majorate cel mai probabil prin adâncirea deficitului bugetului consolidat, până acum puternic ţinut în frâu.
În ciuda creşterii economice de 3,9% T1 şi probabil între 3-3,5% la T2, deci peste creşterea pe care s-a fundamentat bugetul consolidat pe 2014 de 2,2%, veniturile statului nu cresc şi ele în acelaşi ritm.
Deşi administraţia spune că veniturile statului sunt în grafic, ele sunt doar uşor peste cele de anul trecut (Ă2,9%) şi cel mai probabil sub cele programate. Potrivit legii bugetului, veniturile statului trebuie să fie (dacă ar fi să fie „în grafic“) la finele anului de 216,6 miliarde de lei (cu un plus de 16,6 mld. lei faţă de 2013). Se adaugă la acestea deficitul convenit de 14,4 mld. lei (2,2% din PIB) rezultând astfel cheltuieli totale în bugetul consolidat de 231,2 mld. lei (35,1% din PIB). Prin urmare, guvernul miza la stabilirea bugetului pe o creştere de venituri din economie şi din fonduri UE de 16,6 mld. lei peste cele din 2013, deci o creştere de 8%. Dar, la şase luni, veniturile înregistrează un plus de sub 3% faţă de 2013, prin urmare sunt şi sub veniturile programate (Finanţele nu au publicat programarea la şase luni, ci doar la trei luni, iar la trei luni veniturile înseamnă 94,6% din program). De ce face atunci guvernul o rectificare pozitivă?
La fel s-a întâmplat şi anul trecut când, la prima rectificare, guvernul a estimat un plus de venituri de 2,6 miliarde de lei (până la 226,2 mld. lei) peste ce avea estimat în legea bugetului şi a majorat deficitul de la 13,4 mld. lei la 14,7 mld. lei. Însă pariul guvernului nu a reuşit, iar a doua rectificare din toamnă a fost negativă pentru ca, la finele anului, să se constate că s-au strâns la buget doar 200 mld. lei, adică cu 26 mld. lei mai puţin decât credea guvernul că va strânge după prima rectificare. Cu alte cuvinte, bugetul a strâns în 2013 cu 13% mai puţin decât estima în vara acelui an.
Se repetă povestea? Actualmente, deficitul este unul foarte mic, de doar 0,52% din PIB, faţă de unul agreat până la finele anului de 2,2% din PIB, ceea ce înseamnă că guvernul a gâtuit cheltuielile în prima parte a anului. Prin urmare, guvernul mai are de cheltuit în ultimele cinci luni-şase luni din acest an 11,4 mld. lei doar pe seama deficitului – poate cheltui pe tot anul din împrumuturi 14,8 mld. lei, iar în primele şase luni a cheltuit doar 3,4 mld. lei.
Cum jonglează guvernul cu investiţiile
Dacă structura veniturilor merită o discuţie mai amplă şi este nevoie de mai multe date - de pildă, de vreme ce consumul creşte semnificativ, de ce colectările din TVA nu cresc? – structura cheltuielilor este mai clară. Cresc cheltuielile curente ale statului (Ă2,3% la şase luni, o creştere sub creşterea veniturilor curente), dar scad puternic cheltuielile de investiţii.
De pildă, cheltuielile aferente programelor cu finanţare europeană nerambursabilă au scăzut la şase luni cu 46% faţă de 2013, iar cheltuielile de capital (investiţiile din buget) cu 32,8% faţă de 2013.
Această prăbuşire se va vedea mult mai clar când Ministerul Finanţelor va publica execuţia bugetului consolidat în T2, care conţine şi date despre planificarea veniturilor şi a cheltuielilor. Pentru că, aşa cum stau lucrurile acum, bugetul pe 2014 prevede cheltuieli de investiţii de 39 mld. lei, dar, la şase luni, au fost făcute investiţii de 9,6 mld. lei – adică „planul“ este realizat doar în proporţie de 24%. Dacă am adăuga în contul investiţiilor şi arieratele achitate în trecut cum sugerează Finanţele că ar trebui, procentul ar creşte la 31%, deşi asta înseamnă că guvernul îşi numără investiţiile de două ori, prima dată când le începe şi a doua când le achită.
La fel se întâmplă şi cu cheltuielile de capital. Faţă de o programare anuală de 17,6 mld. lei (2,68% din PIB), la şase luni avem cheltuieli de capital de 4,8 mld. lei (0,7% din PIB), deci o realizare de doar 27% a „planului“.
Este limpede că nu mai avem aici de-a face cu vreo programare, ci cu politică ce a intervenit între timp de reducere a cheltuielilor de investiţii, şi doar o astfel de politică a ţinut deficitul foarte jos, cea ce permite cheltuiel mai mari în a doua parte a anului când. Altminteri de ce, dacă veniturile sunt în grafic cum susţine administraţia, nu sunt şi aceste cheltuieli în grafic?
Răspunsul l-a încercat ieri ministrul bugetului Liviu Voinea.
Ministrul a explicat, citat de Mediafax, că cheltuielile bugetate pentru programele finanţate din fonduri UE s-au realizat la mai puţin de jumătate din ce a fost programat pentru primul semestru, în timp ce veniturile din fonduri UE au fost, de asemenea, sub program.
„Veniturile sunt programate să fie 9 miliarde lei, aproximativ 9 miliarde lei, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate, dar e şi firesc, că sunt la şase luni. Cheltuielile sunt programate pe tot anul să fie 26 miliarde lei. La primul semestru erau programate să fie aproximativ 14 miliarde, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate din aceste 14 miliarde lei.“
Legea bugetului pe 2014 prevede venituri din fondurile nerambursabile ale UE de 14,8 mld. lei, dar execuţia bugetară consemnează, la şase luni, venituri din această sursă de doar 2,7 mld. lei, adică 18% din programare. Nevenind banii externi, nici guvernul nu i-a mai pus pe ai lui la bătaie şi astfel şi aici investiţiile s-au prăbuşit. Întrebarea este acum: dacă guvernul majorează cheltuielile din imprumuturi (ce se vor vedea în deficit) spre ce vor merge banii? Vor merge spre proiecte de investiţii amânate sau, având în vedere că suntem în an electoral, spre altceva?
Cine câştigă şi cine pierde la prima rectificare
* Ministerul Sănătăţii: +489 mil. lei
* Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate: +166 mil. lei
* Ministerul Apărării: +400 mil. lei
* Ministerul Economiei: +300 mil. lei (100 mil. lei pentru schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri şi 200 mil. lei pentru investiţii de retehnologizare)
* Ministerul Educaţiei: +150 mil. lei (pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti)
* Ministerul Transporturilor: +356 mil. lei (pentru subvenţiile CFR)
* Ministerul Afacerilor Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă: 192 mil. lei (pregătirea alegerilor)
* Ministerul Muncii: +42 mil. lei
* Ministerul Culturii: +10 mil. lei
* 600 mil. lei sunt alocaţi plăţii arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.
* Ministerul Finanţelor: –750 mil. lei (de la capitolul privind acţiuni generale)
* Ministerul Mediului: –25 mil. lei
