Investiţiile străine directe s-au prăbuşit pe parcursul acestui an şi nici luna octombrie nu a adus semnale încurajatoare, nivelul fiind de doar 133 mil. euro.
În mai toate discursurile premierul Emil Boc aminteşte de crearea de locuri de muncă şi de investiţiile străine directe (ISD), dar nivelul ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul.
Investitorii străini par să nu creadă în politica guvernului Boc.
Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în acest an, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România.
Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus. În lipsa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică sunt destul de reduse.
Pe parcursul primelor zece luni din acest an, investiţiile străine directe au scăzut cu 43,8% faţă de soldul din octombrie 2010, la 1,3 mld. euro, conform datelor publicate de Banca Naţională a României. Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 905 mil. euro, iar creditele intragrup au fost de 403 mil. euro. Anul trecut investiţiile străine directe nete au scăzut cu 36,6% faţă de 2009, la 2,2 mld. euro, companiile fiind nevoite să aducă aport la capital de 2,24 mld. euro pentru acoperirea pierderilor.
Pe lângă eşecul atragerii unor noi investitori străini, poate fi amintită şi decizia de plecare a unor nerezidenţi. Plecarea Nokia, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria sunt doar câteva dintre veştile proaste din acest an.
"Investiţiile străine directe au înregistrat o evoluţie îngrijorătoare anul acesta, ele reuşind să acopere doar 32 % din deficitul de cont curent, fluxurile de investiţii fiind chiar mai scăzute decât anul trecut şi este posibil ca până la sfârşitul anului să nu depăşească 1,5 mld. euro. Evoluţia slabă a investiţiilor străine se datorează deteriorării percepţiei investitorilor străini faţă de România, datorată tergiversării eficientizării şi restructurării sectorului public şi infrastructurii deficitare, precum şi contracţiei puternice a consumului intern, care a diminuat atractivitatea ţării ca piaţă de desfacere", afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a scăzut în primele zece luni cu 9,5%, la 4,1 mld. euro, în condiţiile unei performanţe bune a exporturilor de bunuri, în timp ce balanţa serviciilor, inclusiv turismul, şi-au adâncit soldul negativ.
Înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată însă şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. "Investiţiile străine directe s-au redus puternic în ţările din centrul şi estul Europei, cu excepţia Poloniei şi Turciei. Valoarea cumulată în perioada octombrie 2010 - septembrie 2011 era în jur de un miliard de euro atât pentru România, cât şi pentru Cehia şi Bulgaria, ca urmare a reducerii apetitului pentru investiţii în regiune", a comentat Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Din cauza incertitudinilor caracteristice unui an electoral şi faptului că pieţele internaţionale vor continua probabil să fie tensionate, ING nu se aşteaptă la modificări semnificative pentru România nici anul viitor.
Atragerea fondurilor europene este cea mai bună soluţie pentru a avea intrări de capitaluri care să nu amplifice datoria externă şi pentru a genera creştere economică.
Conform informaţiilor dintr-un document al Guvernului destinat investitorilor străini, România are ca obiectiv atragerea de investiţii străine în infrastructură, agricultură, energie sau sănătate. Sectorul financiar a atras în ultimii ani grosul investiţiilor - care au mers în special în acoperirea pierderilor -, în timp ce sumele rămase pentru investiţii noi în producţie au fost nesemnificative.
Mai trimit românii bani acasă?
Balanţa transferurilor curente a continuat să se deterioreze în ultimele luni, deşi în prima jumătate a anului au înregistrat o creştere robustă comparativ cu anul trecut. "Transferurile curente au scăzut din cauza balanţei negative a transferurilor curente către administraţia publică, adică plăţile administraţiei publice către CE sunt mai mari decât încasările din fondurile europene în ultimele luni, în timp ce transferurile private, remiterile românilor din străinatate, au rămas relativ constante faţă de valorile înregistrate anul trecut", susţine Hăncilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
