Dezordinea din administraţie şi lipsa de competenţă subminează businessul

Dezordinea din administraţie şi lipsa de competenţă a liderilor cu putere de decizie, şocurile fiscale şi incertitudinile privind legislaţia cu impact în business sufocă afacerile într-o măsură mai mare decât instabilitatea cursului.

Şefii de companii prezenţi ieri la conferinţa "CEO Survey - Perspective economice şi tendinţe pe piaţa forţei de muncă din România în 2012", organizată de ZF şi PwC, au admis că mediul instabil creat de lipsa de coerenţă a politicilor publice are un impact mult mai mare în afacerile pe care le conduc decât deprecierea leului în raport cu euro.

"Ce nu mă lasă să dorm noaptea sunt impredictibilitatea, dezordinea, lipsa de competenţă a oamenilor care ne conduc. Preşe­dintele ţării a spus că statul va deveni cel mai mare investitor în economie şi că munca la negru a devenit un sport naţional, fostul premier Ungureanu a spus că veniturile din PIB vor ajunge la 40% din PIB (faţă de 30 - 32%), iar astăzi (ieri - n. red.) doamna ministru al muncii a spus că se aşteaptă la o scădere a evaziunii fiscale din munca la negru fără o intervenţie serioasă, dar că va micşora taxa pe forţa de mun­că", a spus Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

Chiar ministrul muncii Ma­­riana Câmpeanu a admis că există o adevă­rată problemă în ceea ce priveşte competenţele celor care iau decizii.

"În administraţia centrală şi locală s-a produs un adevărat haos, au fost mult prea politizate toate posturile ocupate în ultimii ani, personalul venit nu este calificat, iar activitatea nu poate funcţiona normal, începând de la o primărie până la un minister".

Ea a menţionat posibilitatea reanalizării Codului muncii, scăderea costu­rilor cu forţa de muncă de la 1 ianuarie 2013 şi creşterea gradului de ocupare.

PwC: Cheia este să creăm locuri de muncă, dar totodată să re­ducem presiunea socială, pentru că o economie cu 4,2 mi­lioane de salariaţi şi 20 de milioane de locuitori nu reprezintă un model social sustenabil pe termen lung.

Ford: Investiţiile străine directe sunt foarte importante pentru Ro­mânia, pentru că altfel economia nu creşte.

Propunerea de reanalizare a legislaţiei muncii, prin care ministrul muncii a anunţat că se doreşte o mărire a sferei de aplicare a contractelor pe pe­rioa­dă determinată, a fost primită cu surprin­dere de către reprezentanţii mediului privat, care solicită, din nou, să fie luaţi în seamă atunci când se dezbat mo­dificările aduse la o lege modificată radical anul trecut- Codul muncii.

"Când auzim de reanalizarea Codului muncii într-un con­text în care se discută despre managementul riscului şi de pre­dic­tibilitate, ne-am dori să luăm parte la dezbaterile pe această temă. Predictibilitatea nu constă doar într-un cadru fiscal relativ, ci şi în tipul de regândiri şi politici pe care le are ministerul în vedere atunci când vorbeşte de reanalizarea Codului mu­ncii", a precizat Sorin Mîndruţescu, preşedintele AmCham (Ca­mera de Comerţ Româno- Americană).

Ministrul muncii a explicat totuşi că din actualul Cod al muncii lipseşte cu desăvârşire orice tip de protecţie pentru angajat, s-au produs şi se produc în continuare abuzuri şi că o per­soană care este dată afară dintr-o companie nu primeşte nicio motivare cu ajutorul căreia, eventual, să se poată adresa instan­ţei.

"A crea protecţie pentru angajat nu reprezintă o măsură care ar perturba mediul de afaceri şi nici nu ar fi o piedică pentru dezvoltarea acestuia", a mai spus ea.

Însă modificările legislative aduse la un cod al muncii care nu a apucat încă să se "stabilizeze" reprezintă cele mai mari temeri ale executivilor în 2012.

"Pe termen scurt, cea mai mare temere este disponibilitatea competenţelor necesare la nivel de decizie pentru a repune locomotivele pe şine. Suntem cu toţii vinovaţi pentru ceea ce se întâmplă în societatea românească, trebuie să ne exercităm drepturile democratice şi să creştem gradul de participare la vot, să nu mai spunem că nu mergem la vot pentru că sunt tot aceiaşi politicieni", a spus Robert Arsene, directorul general al Agricover.

Vasile Iuga, Country Managing Partner în cadrul PwC România, spune că tinerii care vin din universităţi nu au pregătirea necesară pentru a ocupa posturile vacante din cadrul companiei şi că s-a ajuns în situaţia în care o companie trebuie să testeze şi cunoştinţele de limbă română ale acestora. Pe lângă scăderea calităţii pregătirii forţei de muncă, o problemă o reprezintă şi faptul că din cei aproape 20 de milioane de locuitori mai puţin de un sfert sunt salariaţi.

"La 100 de lei cheltuită de angajator, aproximativ 20 de lei intră efectiv în buzunarul angajatului pentru că restul se duce la plata pentru contribuţiile sociale atât pentru an­ga­jat, cât şi pentru angajator, impozitul pe venit, TVA de 24% şi accize. Cheia este să creăm locuri de muncă, dar totodată să re­ducem presiunea socială, pentru că o economie cu 4,2 mi­lioane de salariaţi şi 20 de milioane de locuitori nu reprezintă un model social sustenabil pe termen lung", a spus Iuga.

Şi Henrik Nenzen, General Manager în cadrul Ford Ro­mânia, admite că priorităţile pentru crearea unui cadru optim pentru atragerea şi menţinerea investitorilor străini sunt reprezentate de educaţie, infrastructură şi Codul muncii.

"Investiţiile străine directe sunt foarte importante pentru Ro­mânia, pentru că altfel economia nu creşte, iar crearea unui mediu competitiv de afaceri este soluţia pentru a atrage şi pentru a menţine investitorii străini. La Craiova, Ford ar putea deveni a doua mare poveste de succes după Rusia. Dar pentru acest lucru avem nevoie de sprijin din partea politicienilor şi avem nevoie ca aceştia să-şi ţină promisiunile", a spus el.

Investiţiile străine s-au prăbuşit în ultimii ani, ajungând la numai 1,8 miliarde de euro, nivelul de acum un deceniu.

În ultimii trei ani guvernul Boc nu s-a preocupat de investiţii străine şi de aceea toată economia suferă.

Atragerea fondurilor europene care ar fi trebuit să înlocuiască finanţarea externă în valută este la pământ, iar progresele înregistrate la începutul acestui an sunt insignifiante faţă de necesarul economiei.

Rezultatele studiului CEO Survey, realizat de PwC, arată că în România principalele motive de îngrijorare ale ma­na­gerilor sunt legate de incertitudinile privind creşterea eco­no­mică, instabilitatea pieţei de capital şi volatilitatea cursului de schimb - o temere care, deşi a fost enunţată la începutul anului - s-a dovedit a fi fundamentată.

Cu privire la situaţia pro­priului business, managerii români sunt îngrijoraţi de schim­barea comportamentului de consum al oamenilor, costul energiei, dar şi de povara fiscală apăsătoare.

"Cele mai mari temeri pentru anul acesta le reprezintă vo­la­tilitatea cursului, efectul pervers pe care îl are de­precierea leului în raport cu euro pentru că încurajează exporturile (dar care dă peste cap întregul plan de afaceri al unei firme medii sau mici), precum şi efectul negativ al propagării impactului în sistemul financiar al posibilei evadări a Greciei şi restrângerea creditării disponibile pentru firmele din România", a mai spus Robert Arsene de la Agricover.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels