Eveniment

„Din păcate, antreprenorul român are acest sentiment de răţuşcă urâtă. Trebuie să avem mai mult curaj, pentru că nu este nicio diferenţă între noi şi ceilalţi“

„Din păcate, antreprenorul român are acest sentiment...

Autor: Cristian Hostiuc

25.09.2016, 20:52 2834

Joi, 22 septembrie, la Cluj a avut loc a noua întâlnire ZF Antreprenorii României, un proiect derulat de ZF împreună cu Banca Transilvania, prin care încercăm  să scoatem la lumină antreprenori români, firmele lor, cu afacerile şi realizările, dar şi cu problemele lor.

ZF Antreprenorii României. Antreprenorii din Cluj şi din Bistriţa: Suntem mai harnici şi mai creativi decât străinii, dar ne trebuie curaj să mergem pe pieţe externe

Deşi firmele româneşti angajează cei mai mulţi oameni din economie - 2,5 milioane - şi raportează un profit mai mare decât multinaţionalele (la nivelul anului 2014 companiile româneşti au raportat un profit de 14 miliarde de lei, în timp ce companiile străine au raportat o pierdere de 2 miliarde de lei), vocea lor nu se aude pe nicăieri, iar mai mult decât atât, sunt aruncaţi „la câini“.

Cuvântul „patron“, care îl defineşte pe antreprenorul român, a ajuns chiar să aibă o conotaţie negativă, deşi în cele două decenii de economie el a investit mai mult şi a creat mai multe locuri de muncă decât companiile străine.

Miniştrii, prim-ministrul sau preşedintele României taie panglici numai la investiţiile străine, iar în schimb, când e vorba de antreprenorii români, cu bune şi cu rele, întorc capul şi trec strada.

Pentru că au fost nevoiţi să se descurce singuri şi nu au fost încurajaţi din punctul de vedere al unei politici de stat (preşedintrele Franţei nu a avut nicio problemă să vină la Braşov să deschidă o unitate a Airbus Heli­copters), antreprenorii români stau deoparte, în ultima bancă.

Din acest motiv, dar şi pentru că sunt consideraţi un fel de paria ai economiei, antreprenorii români nu au ridicat privirea dincolo de gardul lor. Dacă au primit o comandă externă, de undeva, bine. Dacă nu, au rămas în arealul lor.

Mai mult decât atât, cei care au avut puterea pe mână nu au făcut din România un brand de ţară, ci un brand de low-cost, de angajaţi ieftini şi bine calificaţi şi de ajutoare de stat pentru investiţiile străine (cel mai mare proiect de distracţii din Bucureşti - Therme -, în care se scaldă toată lumea este făcut cu bani de la statul român).

„Avem acest sentiment de răţuşcă urâtă“, spune antreprenorul Dan Pitic, proprietarul (patronul) companiei  AX Perpetuum Impex SRL din Cluj, un producător şi distribuitor de articole pentru amenajări interioare şi exterioare, cu afaceri de peste 100 de milioane de lei.

Dan Pitic, un economist şi un inginer, vrea să fie cel mai complet producător de grădină din România.

„Nu suntem mai slabi ca alţii, suntem cel puţin la fel de muncitori, hotărâţi, determinaţi, creativi, dacă nu chiar mai mult“, adaugă el.

„Dar ne lipseşte curajul de a ieşi în afară şi de a ne bate şi de a arăta că suntem la fel de buni ca ceilalţi“, menţionează el.

Vasile Puşcaş, fostul negociator al României pentru integrarea în Uniunea Europeană şi membru în prezent în board-ul Băncii Transilvania, spune că Europa, odată cu această integrare, ne-a deschis o oportunitate extra­ordinară de business. „Trebuie să privim toate ţările din jurul nostru ca nişte judeţe, unde trebuie să fim prezenţi“, a spus el, referindu-se la antreprenorii români. 

Dar dincolo de produsul sau serviciul cu care un antreprenor se duce în afară, la început, cea mai importantă problemă este deschiderea uşilor.

Ambasadorilor români sau reprezentanţilor comerciali nu li se trasează ca obiectiv de stat să vândă produsele româneşti aşa cum se întâmplă cu ambasadorii de la Bucureşti ai Statelor Unite, Franţei, Germaniei, Angliei şi nu în ultimul rând, al Poloniei.

Preşedintele Iohannis se duce în afară cu avionul gol. Numai el şi consilierii lui.

În privinţa premierului Cioloş, cred că toată lumea de business ar fi preferat să meargă în Germania în vizită oficială, nu la clasa economic, cărându-şi bagajele (aşa cum au fost făcute pozele), ci cu un avion plin cu 100 de antreprenori români, de care el să fie mândru, dar şi invers.

În criză, companiile româneşti au pierdut teren, atât ca putere, cât şi ca salariaţi, în favoarea multinaţionalelor.

Primele zece companii româneşti, după cifra de afaceri, de-abia ajung la businessul derulat de Renault în România - de 4,6 miliarde de euro.

Pentru că nu au bani suficienţi, fiind întotdeauna în căutare de cash şi nu au o resursă externă la care să apeleze, firmele româneşti plătesc salarii mai mici decât cele oferite de multi­naţionale.

În aceste condiţii, niciun absolvent nu va avea ca prioritate să se angajeze într-o firmă românească, ceea ce constituie o vulnerabilitate a României.

Când Oracle, gigantul american, vrea să angajezse 200 de oameni, el pur şi simplu face o razie în companiile româneşti de IT care rămân  peste noapte fără forţă de muncă. În aceste condiţii, de produse cu valoare adăugată mai mare din care să rămână mai mult în România nici nu se pune problema.

Guvernele Ponta şi Cioloş au putut să majoreze salariile la stat şi să reducă TVA pentru că „patronii“ huliţi de toată lumea şi trimişi la colţ au produs şi s-au încăpăţânat să reziste în piaţă.

Injecţiile fiscale din ultimii trei ani, creşterile salariale şi scăderea TVA se epuizează, iar economia românească se va trezi că-i scade puterea de creştere.

Înfiinţarea de firme străine este la minimum de două decenii, iar firmele româneşti, secătuite de criză şi hăituite din toate părţile nu mai au curajul să facă investiţii.

La Cluj, care este un centru puternic antreprenorial românesc, cele mai multe firme prezente la conferinţa ZF au declarat într-un sondaj că nu vor să investească mai mult de 1 milion de euro în următorul an, iar numărul de noi angajări va fi de maximum 10%.

Dacă nu sunt încurajaţi, inclusiv la nivel de stat, companiile româneşti vor pierde treptat teren, iar România va depinde din ce în ce mai mult de preşedintele Franţei, cancelarul Germaniei, premierul Poloniei sau de deciziile care se iau la Viena, Paris, Amsterdam, Frankfurt şi chiar Atena.

Nu ştiu ce vrea preşedintele Iohannis cu acest nou raport de ţară pentru România, dar cei care au fost chemaţi să-şi dea cu părerea în privinţa viitorului României sunt mai mult consilieri decât oameni care au făcut vreo investiţie sau au creat un loc de muncă.

Pe listă nu se află niciun an­treprenor român, cel de care depinde o investiţie sau un job.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO