ZF 24

Directorul pe juridic al BNR: Băncile nu mai au interes să prostească clienţii având în vedere volumul neperformantelor

Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei juridice din BNR: „Este mai bine ca banca să-i prezinte clientului produsul şi să se ocupe de educaţia lui financiară de bază pentru ca acesta să înţeleagă clauzele contractuale pe care şi le asumă decât să ascundă comisioane şi apoi acesta să nu fie în stare să-şi plătească ratele.

Autor: Claudia Medrega

20.03.2014, 00:05 630
Băncile comerciale nu mai au interes „să prostească clienţii“ având în vedere nivelul ridicat la care au ajuns creditele neperformante şi fiecare client ar trebui să fie tratat de instituţiile de credit cu importanţa cuvenită, însă „pădure fără uscături nu există“, afirmă Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei juridice din Banca Naţională.

„Băncile nu mai merg pe abordarea clienţilor ca până acum. Fiecare client este tratat de bancă cu importanţa cuvenită sau aşa ar trebui să fie. Acum... pădure fără uscături nu există, dar asta este ceea ce ne dorim. Am făcut apel şi la bănci. Rolul de educaţie financiară aparţine băncilor“, a explicat ieri Păunescu după o conferinţă pe teme juridice organizată la BNR.

În prima parte a crizei izbucnite la finalul lui 2008 banca centrală a înclinat să le ţină partea bancherilor pe principalele subiecte de diferend cu clienţii, contestând inclusiv celebra Ordonanţă 50/2010 privind contractele de credit pentru persoane fizice care a scos la lumină clauzele abuzive. De-abia în ultimii ani oficialii BNR şi-au schimbat discursul devenind mai critici la adresa comportamentului băncilor atât pe zona de creditare, cât şi la depozite, ajun­gând să acuze frontal lipsa de transparenţă şi maniera în care sunt trataţi clienţii.

Stocul de credite neperformante din sistem a ajuns la 44 mld. lei la sfârşitul lui 2013, adică 22% din totalul împrumuturilor acordate populaţiei şi companiilor, iar băncile au pus deoparte sume suplimentare pentru acoperirea pierderilor din aceste credite şi se văd nevoite să-şi revizuiască profund sistemele de management al riscului şi modul în care fac business.

În opinia lui Păunescu, este de preferat ca băncile să prezinte clienţilor produse pe care să le înţeleagă înainte de a semna, pentru că în caz contrar ar putea intra în incapacitate de plată peste câteva luni şi ar îngroşa lista clienţilor „care sunt înscrişi la diverşi avocaţi“.

„Este mai bine ca banca să-i prezinte clientului produsul şi să se ocupe de educaţia lui financiară de bază pentru ca acesta să înţeleagă clauzele contractuale pe care şi le asumă decât să ascundă comisioane şi apoi acesta să nu fie în stare să-şi plătească ratele. Rolul de educaţie financiară este cel al băncii, de lămurire a termenilor contrac­tuali, de a-mi spune tot ce am nevoie. Să-mi spună atunci când iau un credit «nu lua pachetul ăsta pentru că este posibil să te defavorizeze; de exemplu, pentru acoperirea riscului valutar, veniturile tale sunt în lei şi vrei să iei în euro, e posibil să vorbim de un risc valutar pe care să nu-l poţi acoperi».“

Oficialul BNR a dat ca exemplu situaţia creditelor în franci elveţieni, monedă care s-a devalorizat foarte mult faţă de anul 2007, subiect care a stârnit dezbateri intense, dar şi procese între debitori şi bănci. „Nu e normal nici ca un client să suporte toate riscurile, dar nici ca o bancă să le suporte pe toate“.

Pe de altă parte, şeful Direcţiei juridice din BNR le-a recomandat clienţilor băncilor să lămurească de la început ce presupune contractul de credit, să înţeleagă toate clauzele contractului, care sunt riscurile la care se expun şi dacă este bine să ia produsul respectiv sau nu, pentru a evita să ajungă în imposibilitate de plată şi să apeleze la instanţă.

„Clienţii băncilor care vor să ia un credit trebuie să clarifice cu instituţia de credit toate aspectele contractului înainte de a semna, în loc să ajungă ulterior în instanţă, ceea ce presupune bani, nervi şi nesiguranţa unei decizii date de către instanţă. Contractul trebuie înţeles în totalitate. Jena ar trebui să dispară din dialogul dintre bănci şi clienţi, pentru că, dacă un client nu înţelege ce înseamnă o clauză, ar trebui să întrebe. Decât să meargă în instanţă mai bine se duce la băncă şi îşi exercită toate drepturile de cetăţean, mai bine discută cu banca.“

Nu în ultimul rând, el i-a sfătuit pe clienţi să apeleze şi la organizaţiile care apără drepturile consumatorilor şi oferă consultanţă juridică, pentru a afla ce pot face mai departe.

 

Pot fi evitate litigiile?

BNR le-a cerut băncilor să depună „toate eforturile necesare“ pentru a preîntâmpina apariţia unor litigii având în vedere că existenţa acestora reprezintă un risc reputaţional, a amintit Păunescu.

„Reprezentanţii BNR au solicitat în repetate rânduri, au atras atenţia asupra riscurilor de pierdere, a efectelor pecuniare, asupra instituţiilor de credit în contextul existenţei unor litigii. Am cerut băncilor să depună toate eforturile astfel încât să preîntâmpine existenţa unor litigii.“

Păunescu a adus în discuţie media­tizarea litigiilor dintre bănci şi clienţi, imaginea şi reputaţia băncilor fiind afectate.

„Momentul apariţiei riscului reputa­ţional este cel în care se declanşează un litigiu, iar finalizarea acestuia în favoarea sau defavoarea băncii presupune creşterea sau scăderea riscului reputaţional. În momentul în care s-a declanşat un litigiu în care este implicată o instituţie de credit, acesta devine public, iar media nu face altceva decât să promoveze existenţa unor astfel de litigii.“

Tribunal Comercial urmează să judece procesele privind clauzele abuzive din contractele de credite. Bancherii au obţinut iniţial un răgaz până la jumătatea anului trecut şi apoi o nouă prelungire, prin amânarea repetată a intrării în vigoare a unor prevederi din legea de aplicare a Codului de procedură civilă, care facilita eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit, dar pe care băncile îl vedeau ca pe un generator de pierderi de sute de milioane de euro. Prevederile, a căror aplicare a fost amânată, îi împuternicesc pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen atunci când constată existenţa acesteia într-un anumit caz.

 

Cum se va schimba sistemul de remunerare a bancherilor

Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a arătat că bancherii au fost remuneraţi „în funcţie de ce dădeau şi nu în funcţie de ce recuperau din creditele date“.

„Etica s-a pierdut în relaţia dintre bănci şi clienţi. La un moment dat, etica n-a mai funcţionat. Sistemul capitalist, care este liber, se bazează pe libera interacţiune, nu poate funcţiona fără etică“, a susţinut Olteanu.

La nivel internaţional s-a intensificat procesul de reglementare a sectorului bancar, în urma crizei financiare mondiale, noile reguli vizând şi remunerarea bancherilor.

În marile sisteme financiare, în perioada pre-criză, a existat o nealiniere între obiectivele sistemului intermedierii financiare, pe de o parte, şi stimulentele bancherilor, pe de altă parte. În perspectivă, remunerarea conducătorilor instituţiilor de credit se va face în funcţie de rezultatele unei verificări a întregului ciclu al intermedierii financiare şi în urma implementării unor instrumente sofisticate în bancă, aşa cum impun directivele europene, potrivit viceguvernatorului BNR.

„O măsură de reglementare fără precedent este cea pe care actualul pachet CRD IV (aplicarea la nivel european a cerinţelor Basel III) o propune, respectiv controlul, modul cum se face remunerarea pe această piaţă. Presupune instituirea la nivelul actorilor de pe piaţă şi la nivelul supraveghetorilor a unor organisme de verificare a întregului ciclu al intermedierii financiare. De derularea acestui întreg ciclu va depinde până la urmă remunerarea conducătorilor insituţiilor de credit, finalizarea acestei remunerări prin aprobarea unor instrumente sofisticate în bancă“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2014

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO