„Cea mai mare problemă este intervenţia politicului în tot ceea ce înseamnă administrarea tuturor companiilor de stat. CNADNR e o vacă de muls pentru orice guvernare. Fiecare ministru care vine la Transporturi crede că istoria infrastructurii din România a început cu el şi începe să deseneze noi hărţi cu drumuri, iar nimeni din CNADNR nu are curajul să spună că nu e în regulă ceea ce spune respectivul ministru“, a spus Goga pentru ZF.
El a fost suspendat din funcţie şi va fi cercetat disciplinar după ce a participat la o emisiune televizată unde a scos la iveală risipa şi nepotismul din cadrul companiei de drumuri, fiind astfel primul angajat din interiorul CNADNR care vorbeşte despre „gaura neagră“ care înghite 1,5 - 2 miliarde de euro, anual cu rezultate care întârzie să apară. CNADNR a arătat că fişa de post semnată de angajaţii săi le interzice acestora să acorde interviuri în lipsa unui mandat acordat de directorul general.
Goga adaugă că o soluţie pentru ca CNADNR să devină o companie eficientă este divizarea acesteia în două noi entităţi, una care să se ocupe de implementarea proiectelor de drumuri alături de cele de căi ferate, astfel încât să se creeze sinergii între aceste două tipuri de transport, precum şi o altă companie care să se ocupe de exploatarea şoselelor. „Asta înseamnă să ai viziune, să ne coordonăm cu porturile, cu calea ferată“.
Întrebat care este motivul pentru care a decis să rupă tăcerea şi să vorbească despre situaţia din cadrul CNADNR, Goga a spus: „Societatea se schimbă, oamenii au aşteptări de la noi (CNADNR – n.red.), au ajuns chiar să ne urască, iar această percepţie trebuie schimbată“. El a adăugat că o altă problemă a CNADNR este faptul că „s-a subţiat baza de personal, adică muncitorii, şi s-a umflat numărul de şefi“. Potrivit datelor transmise de CNADNR în urmă cu un an, din cei circa 6.000 de angajaţi, 18% era reprezentat de personal de conducere. Cu alte cuvinte, circa unu din şase angajaţi ai CNADNR avea în urmă cu un an o funcţie de conducere.
„Când am venit la CNADNR, erau mai mulţi ingineri, dar fiecare guvernare a adăugat un val de «lipitori de afişe», iar numărul celor care au valoare s-a diminuat într-o masă de nulităţi“, afirmă Goga. El adaugă că sub 10% din angajaţii CNADNR sunt ingineri de drumuri şi poduri.
„Trebuie schimbat un întreg sistem, nu doar la CNADNR, ci la toate companiile de stat. Se pot reduce costurile cu administraţia publică, pentru că sunt mulţi oameni plătiţi degeaba“, afirmă Goga.
Pe de altă parte, contactat de ZF, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a arătat că aşteaptă rezultatele cercetării disciplinare a lui Alin Goga înainte de a face comentarii privind afirmaţiile acestuia din urmă în cadrul unei emisiuni televizate de acum două săptămâni. „Aşteptăm dovezi privind afirmaţiile sale, nu pot ieşi sau adăuga mai multe decât ce s-a comunicat deja de către CNADNR. Vom face publice rezultatele cercetării disciplinare“, afirmă Neaga.
ZF a scris în repetate rânduri despre risipa de la nivelul CNADNR. Din 2008 până în prezent, CNADNR a avut un buget cumulat de circa 13,5 mld. euro, bani suficienţi pentru construcţia a aproape 2.000 de km de autostrăzi la un cost mediu de 7 mil. euro/km. România are doar 700 km de autostrăzi, din care doar 430 deschişi circulaţiei după 2008.
