De câteva săptămâni diplomaţi şi oameni de afaceri străini aureluat tema corupţiei din România, un discurs care făcuse carierăîn timpul guvernării Năstase, dar fusese o vreme abandonat.
În diferite formule, aceştia întorc pe toate feţele valenţelecorupţiei - din spitale, în relaţiile economice dintre părţi şichiar cele care ar însoţi examenele în şcoli.
Situaţia neliniştitoare de la bacalaureatul din acest an estecitită de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul în aceastăcheie: Este trist pentru români ce s-a întâmplat, dar este un bunsemnal al luptei împotriva corupţiei!
Într-un interviu pentru agenţia Mediafax, acordat cu puţinînainte de Ziua Franţei (14 iulie), ambasadorul susţine: "Oricum,este un foarte frumos rezultat pentru lupta anticorupţie chiar dacănu este un rezultat frumos pentru elevii români."
Şi, mai adaugă ambasadorul: "Ştiţi că au avut loc operaţiuni,foarte curajoase, de combatere a corupţiei în România. Au fostmulte. Şi au fost numeroşi vameşi şi poliţişti puşi în cauză. Deexemplu, ne-ar plăcea să vedem câteva procese încheiate cu ocondamnare. (...)".
Nu atât de indulgent a fost luni Raymond Breden, noul preşedinteal Camerei de Comerţ Româno-Britanice şi totodată director alcompaniei de audit şi consultanţă KPMG, care a susţinut căproblemele majore ale investitorilor britanici în România suntlipsa strategiilor pe termen lung ale partenerilor locali,infrastructura şi, la loc de frunte, corupţia, care capătă accentescandaloase în momentul în care afectează activităţile curente:"Cred că este scandalos să trebuiască să dai mită pentru un doctor.(...) Este inacceptabil ca pentru acţiunile de rutină să fie nevoiesă dai mită."
El a susţinut că a primit plângeri din partea membrilor camereide comerţ pe care o reprezintă privind cazuri de corupţiesusţinând, în aceeaşi vreme, că natura cazurilor de corupţie asuferit unele modificări în România. Şi s-a explicat: "Dacă până lafinele lui 2006 era solicitată mită pentru introducerea în ţară aunor produse, după 2007 cazurile de corupţie au loc cel mai des laprocedurile de achiziţii publice".
El a clasificat corupţia existenţă în două categorii, primafiind legată de proiectele de investiţii publice şi a doua privindacţiunile de rutină, precum vizita la un doctor.
Cu două săptămâni înainte de declaraţiile lui Breden,ambasadorul SUA la Bucureşti Mark Gitenstein se referise, larându-i, la problema corupţiei, afirmând că unele companiiamericane care au investit în România se plâng că oficiali românile cer mită.
Ambasadorul Franţei a susţinut că şi el a primit astfel deplângeri.
O aşa densitate de trimiteri ale oficialilor străini la corupţiadin România s-a mai petrecut cu mulţi ani în urmă în timpulguvernării Năstase care, exasperat că nu trecea săptămâna fărăastfel de acuzaţii, a izbucnit, în aprilie 2003: "Spuneţi, măibăieţi, care este problema şi cine este ăla corupt pe care să-lîmpuşcăm pe stadion!"
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
