DNA îl acuză pe preşedintele PSD Liviu Dragnea că a folosit Tel Drum pentru a face ilegal avere de milioane de euro

marţi, 00:05 Autori: Cristina Bellu , Andreea Traicu

Procurorii susţin că liderul PSD a dat contracte către Tel Drum şi apoi a scos banii din firmă în folosul propriu şi al familiei.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a fost ieri pus public sub acuzare într-un dosar în care procurorii susţin că el şi apropiaţi ai săi şi funcţionari din cadrul Consiliului Judeţean Teleorman ar fi constituit un „grup infracţional organizat“ pentru a beneficia de bani şi alte foloase prin intermediul firmei Tel Drum, care la rândul său ar fi câştigat ilegal contracte de modernizare a drumurilor cu Consiliul Judeţean Teleorman.

Infracţiunile ar fi fost comise în perioada 2001-2012, când preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman a fost Liviu Dragnea.

În replică, Dragnea a spus că respinge toate acuzaţiile: „Trebuie să recunosc că este o poveste lungă. Resping categoric acuzaţiile. Ce spun de ani de zile că nu am legături cu acea societate, menţin. Să vedem pe ce se bazează aceste afirmaţii. O parte din cele relatate astăzi au fost cercetate o dată, nu cred, dar poate nu ştiu, dacă în 2001 a cercetat OLAF. Eu am înţeles că în 2001 am făcut eu cu mine un grup infracţional“.

Dosarul - al treilea pe numele lui Dragnea - a fost deschis ca urmare a unui sesizări a OLAF (Oficiul European Antifraudă), transmisă procurorilor pe 30 septembrie 2016, privind suspiciuni de obţinere nelegală pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene a unor fonduri europene.

DNA anunţă, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind detur­narea de fonduri europene, în legă­tură cu favorizarea Tel Drum în privinţa acordării de contracte.

Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Te­leorman, a iniţiat un grup infrac­ţio­nal orga­nizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte func­ţio­nari ai instituţiilor din administraţia pu­blică şi persoane din mediul de afa­ceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori per­mi­terea accesului unor persoane ne­auto­rizate la aceste informaţii“, au transmis ieri procurorii într-un comunicat.

În dosar este cercetat şi Marian Fişcuci, descris de procurori drept persoană apropiată lui Liviu Dragnea şi acţionar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA la data faptelor, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.

Mai multe persoane apar în acest dosar.

Procurorii spun că cei care făceau parte din grup ar fi conceput activitate acestuia în etape, în funcţie de zonele, firmele şi influenţa pe care le aveau.

Primul pas, în viziunea DNA, ar fi fost privatizarea Tel Drum şi transferarea din proprietatea CJ Teleorman „în sfera de influenţă şi control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse“.

Ulterior, precizează DNA, ar fi fost create mai multe firme controlate de cei care ar fi făcut parte din grupare, care aveau rol de interpus în atribuirea unor contracte publice.

Potrivit sursei citate, gruparea s-ar fi asigurat că Tel Drum obţine contracte din fonduri publice, mai ales acordate de Consiliul Judeţean Teleorman, prin influenţă şi funcţii, dar şi prin „furnizarea informaţiilor confidenţiale privind licitaţiile publice înainte de momentul publicării anunţurilor şi prin inserarea condiţiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Judeţean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor judeţene)“.

În plus, prin administratorii Tel Drum se facilita si intermedia numirea unor persoane în funcţii din administraţia centrală, dar se furnizau şi fonduri către PSD, „prin donaţii ale membrilor grupului infracţional organizat şi ale societăţilor controlate de aceştia“, arată anchetatorii.

Reabilitarea a 55 km de drum judeţean DJ 701 (limita – Dâmboviţa Gratia – Poeni – Siliştea – Scurtu Mare – Slăveşti – Ciolăneşti – Zabreasca – Dobroteşti), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene, este unul dintre exemplele date de procurorii privind contracte câştigate ilegal.

„Au fost falsificate şi înlocuite date din proiectul tehnic ( memoriu tehnic, estimare cantitativă, verificări de structură), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative şi inserarea în cuprinsul proiectului (după predarea de către proiectant beneficiarului Consiliu Judeţean Teleorman) a cerinţei ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiţie care îi asigura firmei Tel Drum câştigarea licitaţiei. Înainte de publicarea anunţului privind atribuirea contractului, Mugur Băţăus a furnizat reprezentanţilor Tel Drum SA informaţii nedestinate publicităţii, respectiv detalii cu privire la cerinţele de calificare şi ofertanţii care şi-au exprimat interesul să participe la licitaţia publică“, explică DNA.

În legătură cu acelaşi proiect, Liviu Dragnea, ar fi emis, ilegal, hotărâri de contractare a unui credit intern şi dispoziţii privind demararea procedurilor de achiziţii publice şi numirea comisiilor de evaluare a ofertelor.

„Prin furnizarea de informaţii confidenţiale şi prin modificarea proiectului tehnic şi depunerea acestuia în vederea avizării şi obţinerii finanţării, Liviu Nicolae Dragnea şi Mugur Băţăuş, cu intenţie, în scopul obţinerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA şi implicit pentru membrii grupului infracţional organizat, şi-au încălcat atribuţiile legale şi au determinat membrii comisiei de întocmire a documentaţiei pentru licitaţia lucrărilor de construcţii şi membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăţie, dispoziţiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiţii restrictive şi încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câştigător al licitaţiei publice firma Tel Drum SA“, spun procurorii.

Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei (diferenţa dintre preţul ofertat de Tel Drum SA şi preţul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câştigătoare.

În anul 2009, „Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Băţăuş şi Marin Predescu (care au asigurat falsificarea şi înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false şi inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câştige un contract de reabilitare a peste 50 km din DJ 506 Cervenia Vităneşti Băbăiţa, în valoare de 62.482.442 lei lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene. (..) De asemenea, s-a majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecinţa creşterii valorii contractului finanţat din bani publici obţinut de Tel Drum SA. „, se arată în comunicatul de presă.

În legătură cu acelaşi proiect de reabilitare a drumului judeţean DJ 506, Liviu Dragnea, ar fi emis, ilegal, hotărâri de contractare a unui credit intern şi dispoziţii privind demararea procedurilor de achiziţii publice şi numirea comisiilor de evaluare a ofertelor.

Prejudiciul cauzat bugetului ar fi de 5.742.872 (diferenţa dintre devizul real prevăzut în proiect şi devizul modificat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câştigătoare.

Petre Pitiş, în calitate de reprezentant Tel Drum, în perioada 2010 -2012, ar fi sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790,32 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operaţiunilor comerciale

„În aceeaşi perioadă, sumele aferente operaţiunilor evidenţiate cu societăţile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăţilor cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer şi restituite (fără comisionul pentru intermediere) persoanelor care le-au virat iniţial“, potrivit procurorilor.

Mai mult, spune DNA, cei care ar fi făcut parte din grup ar fi beneficiat de informaţii nepublice din cadrul instituţiilor de la nivel local şi central cum ar fi: note de fundamentare şi caiete de sarcini pentru licitaţii viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale), corespondenţă între unităţile administrativ teritoriale şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanţate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanţare, documente solicitate de autorităţile judiciare de la instituţiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI), actele fiind găsite la percheziţii.

„Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soţie) a obţinut sume de bani sau bunuri mobile şi imobile pe care le utilizează, precum şi diverse servicii în interes personal, al familiei şi al formaţiunii politice din care face parte, respectiv donaţii de la membrii grupului infracţional organizat şi de la societăţile controlate de aceştia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părţilor sociale din mai multe societăţi controlate de membrii grupului infracţional organizat către fiul său, dividende şi sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea şi de fosta soţie de la o altă societate din grup, bani obţinuţi de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societăţile controlate de membrii grupului infracţional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deţinut de o societate din grup şi a cărui îmbunătăţire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA)“, mai precizează DNA.

Tel Drum este în top cinci cei mai mari constructori români de drumuri şi autostrăzi

Compania Tel Drum, specializată în lucrări de construcţie a drumurilor şi autostrăzilor, a înregistrat afaceri de 223,5 mil. lei în 2016, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, când veniturile s-au cifrat la 185,8 mil. lei, şi un profit de 2,1 mil. lei, plus 59% comparativ cu 2015, potrivit datelor furnizate de site-ul Ministerului de Finanţe.

Societatea înfiinţată în 15 iulie 1998 în Alexandria (jud. Teleorman) şi-a menţinut afacerile la un nivel relativ constant începând cu 2008, perioadă analizată de ZF.

Astfel, Tel Drum a raportat în 2008 afaceri de 192,3 mil. lei şi un profit net de 21,4 mil. lei, acesta fiind de altfel şi cel mai mare profit realizat de companie în ultimii opt ani, urmând ca în anul următor societatea să înregistreze afaceri de 182,6 mil. lei şi un profit de 11,7 mil. lei. Din 2008 până în 2016 compania a raportat profit. Cea mai scăzută cifră de afaceri realizată de Tel Drum a fost în 2012 când societarea a înregistrat venituri de 147,6 mil. lei, iar cea mai ridicată a fost anul trecut, cu 223,5 mil. lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

În topul celor mai mari constructori de drumuri şi autostrăzi, cod CAEN 4211, Tel Drum ocupă locul patru după companiile Delta Antrepriza de Construcţii şi Montaj, Tancrad şi Euro Construct Trading 98, potrivit Registrului Comerţului. Compania avea 696 de angajaţi în 2016, faţă de 637 în 2008.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.11.2017

 
Cuvinte cheie:
dragnea
, drum
, acuzatii
, ilegal
, psd
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide