„Dacă eşti antreprenor, acesta este cel mai bun moment să investeşti. Creşterea economică este bună, peste 4%, consumul privat are un avans de 20%, iar dobânzile sunt la minime istorice. Dacă vrei să investeşti, nu ştiu ce moment mai bun decât acesta ai putea aştepta“, comentează economistul Ionuţ Dumitru. Decizia de ieri a Băncii Centrale Europene sugerează că instituţia cu sediul la Frankfurt are nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul pe care decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană îl va avea asupra economiei din zona euro. Deşi ea poate fi interpretată ca o accentuare a momentelor de frustrare – economia nu decolează, inflaţia este spre zero, plus Brexitul care întăreşte angoasa – pentru foarte mulţi ea poate însemna un moment de oportunitate.
„În ceea ce ne priveşte la noi, în România, trăim un fel de blocaj. Banii sunt ieftini, dar pare că şi băncile se feresc de riscuri. Pe de altă parte, ca să existe un avans al creditării trebuie să existe şi cerere din partea companiilor“, comentează economistul Dragoş Cabat. În 2015 consumul a fost motorul creşterii economice de 3,8%, dar, dacă ne uităm la datele finale ale INS, consumul a crescut 5,2%, în vreme ce investiţiile (formarea brută de capital fix) au avansat cu 8,8%, ceea ce înseamnă că în companii departamentele de investiţii s-au întors din vacanţa prelungită impusă de anii de criză.
Pe de altă parte, în primele cinci luni din an creditele noi pentru populaţie au însemnat 12,4 miliarde de lei, în creştere cu 50% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, în vreme ce creditele pentru companii au fost de 9,4 mld. lei (echivalent), în scădere cu 3%, an/an.
„Creditarea ieftină a contribuit, fără discuţie, la avansul investiţiilor. Ceea ce lipseşte însă acum este încrederea, nu doar la noi. Există o lipsă de încredere că economia va începe să crească în Europa, că vor creşte comenzile, exporturile. Pe măsură ce aceste temeri se vor risipi, creditarea va creşte şi, odată cu ea, şi economia. În România cei care vor să investească, care vor să se extindă, nu vor găsi un alt moment mai bun“, comentează Dragoş Cabat.
Presiunile inflaţioniste nu există deocamdată, pe plan local, în ciuda majorării spectaculoase a consumului, până spre 20%. Pe viitor este inevitabil ca ele să apară şi atunci ne putem aştepta la modificări de politică monetară din partea BNR, în sensul creşterii dobânzii-cheie sau a modificării coridorului de dobândă, dar nu acum, mai ales că a intervenit şi Brexitul. Prin urmare, pentru companii, este un moment excepţional pentru investiţii, adaugă economistul Ionuţ Dumitru.
Prin urmare, băncile centrale vor mai menţine şi ele o bună bucată de vreme dobândă de politica monetară - 1,75% în cazul Băncii Naţionale a României. Ieri rata ROBOR la 12 luni a fost de 1,21%.
Investitorii şi economiştii vor asculta îndrumări cu privire la posibilele acţiuni pe care ar putea să le ia Banca la următoarea reuniune în septembrie, când vor avea loc prognoze trimestriale şi vor vedea cât de mult va cântări Brexitul asupra economiei din zona euro.
"Consiliul Guvernatorilor anticipează în continuare că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână la nivelul actual sau mai mici, pentru o perioadă mai lungă de timp. Consiliul Guvernatorilor confirmă faptul că achiziţiile de active lunare de 80 de miliarde de euro trebuie să se desfăşoare până la sfârşitul lunii martie 2017 sau în afara acesteia, dacă este necesar, sau până când vede o ajustare susţinută în traiectoria inflaţiei în concordanţă cu inflaţia ca obiectiv", arăta ieri BCE după şedinţa Consiliului guvernatorilor. Consiliul a lăsat dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost menţinută la 0,25%, iar rata la depozitele overnight, a fost lăsată la minus 0,40%.
