România a „pierdut“ în ultimii trei ani aproximativ 114.000 de persoane apte să lucreze (cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani), iar efectivele persoanelor cu vârste sub 14 ani s-au redus cu 94.000 în aceeaşi perioadă, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, numărul românilor care au trecut de 65 de ani a crescut cu circa 55.000 de persoane, statistică ce confirmă trendul tot mai periculos prezent atât pe plan naţional, cât şi internaţional – natalitatea continuă să scadă, iar populaţia devine tot mai bătrână.
„Cred că scăderea mai accentuată în rândul persoanelor apte de muncă din România este dată de migraţie. În prezent, există mai mult de 2 milioane de români plecaţi în străinătate, iar cea mai mare parte a lor se încadrează în limitele de vârstă care permit lucrul, nu cred că s-a dus cineva de peste 65 de ani să lucreze în altă ţară. În ultimii şapte-opt ani trendul plecării s-a accentuat, fie pentru că oamenii au vrut doar să vadă cum este în afară, fie pentru că nivelul de trai de la noi i-a obligat să o facă“, explică sociologul Alfred Bulai.
În opinia sa, nici guvernele care s-au perindat în ultimii ani la conducerea României nu au dezvoltat politici care să menţină sau să aducă românii în ţară, din contră, au sprijinit şi implementat programe care încurajează migraţia. Un exemplu dat de el ar fi programele de studii străine de la facultăţile de stat, deci plătite din bani publici, care pregătesc absolvenţi, specialişti pentru pieţele externe.
„Cred că programele care îi învaţă pe specialişti şi o limbă străină ar trebui implementate doar în facultăţile private, pentru că altfel încurajăm migraţia. Pentru a lucra ca medic în Ciorogârla (Ilfov - n.red.) nu cred că este nevoie să ştii franceză“, mai spune Bulai.
În luna ianuarie a anului trecut, România avea cu peste 94.000 de copiii (0-14 ani) mai puţin ca în ianuarie 2012, ponderea lor în totalul populaţiei scăzând de la 15,8% la 15,5%. Tot Alfred Bulai susţine că, pe lângă scăderea natalităţii, şi migraţia românilor din ultimii ani a dus la diminuarea numărului de copii din România (mulţi dintre cei plecaţi la muncă în afară având copii peste graniţe, care figurează ca cetăţeni ai statelor care i-au adoptat).
Deşi numărul persoanelor în vârstă a crescut în ultimii trei ani, România are cel mai scăzut număr de pensionari din 1995 încoace (5,19 milioane). Totuşi, în continuare, un salariat din cei 4,4 milioane susţine, din contribuţiile sociale pe care le plăteşte, pensiile a 1,17 pensionari.
