Economia va bifa în al doilea trimestru o creştere de 3-3,5%, ritm anual mai lent faţă de ascensiunea din primele trei luni din 2014, iar în a doua jumătate a anului s-ar putea să încetinească mai mult din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut, susţin analiştii.
În primul trimestru, România a fost liderul Europei cu o creştere economică de 3,9%. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în T1 2014, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare au fost pe minus. Faţă de ultimul trimestru de anul trecut, creşterea PIB a fost de 0,2% pe serie ajustată sezonier. Institutul de Statistică anunţă la jumătatea lunii august primele estimări privind creşterea economică din al doilea trimestru. Ritmul de creştere al principalilor indicatori macro a încetinit vizibil în aprilie, dar luna mai a adus un uşor reviriment. Datele pentru luna iunie nu sunt încă disponibile.
Raiffeisen Bank estimează pentru trimestrul doi o creştere a PIB de 0,5% faţă de primul trimestru, pe date ajustate sezonier, şi între 3-3,5% creştere anuală faţă de T2 2013. „Datele lunare disponibile până acum arată o decelerare clară a creşterii economice faţă de trimestrul 1. În primele trei luni ale anului creşterea PIB fără agricultură a fost de circa 0,8% faţă de trimestrul 4 2013, iar estimarea noastră pentru creşterea acestui agregat în trimestrul 2 este de 0,5% faţă de trimestrul anterior“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
El anticipează că industria şi serviciile au rămas pe un trend ascendent şi în T2, dar rata de creştere a decelerat. Iar construcţiile cel mai probabil au stagnat la un nivel foarte scăzut, acest sector înregistrând cea mai slabă performanţă în ultimele trimestre.
Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, se aşteaptă la o creştere economică apropiată de de 3,5-4,2% an la an în primele două trimestre, pentru ca apoi, în ultimele două trimestre să scadă în apropiere de 3% datorită efectului de bază indus de producţia agricolă excepţională de anul trecut.
„Pentru ca ascensiunea economică să îşi păstreze ritmul actual considerăm ca fiind esenţială păstrarea dobânzilor la un nivel scăzut, precum şi continuarea procesului de scădere a rezervelor minime obligatorii. În paralel, accelerarea absorbţiei fondurile europene şi reluarea creşterii investiţiilor publice va fi de bun augur pentru evoluţia economiei. În perspectivă, o eventuale relansare a economiei europene vor fi un element suplimentar de stimulare a creşterii economiei locale“, spune Crăciun. BCR şi-a reafirmat la 3% prognoza de creştere economică pentru întreg anul 2014.
Mai pesimist, Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank, a estimat o creştere economică de 3% an la an în T2 2014, în principal din cauza decelerării sectorului industrial şi al efectului de bază negativ generat de agricultură. UniCredit Ţiriac Bank a îmbunătăţit estimarea de creştere economică pentru întregul an 2014, la 2,7% (3,2% fără a lua în considerare impactul agriculturii).
