Nimeni nu va fi mirat dacă economia va atinge în acest an o creştere economică de peste 5%, cea mai mare din UE pentru al doilea an consecutiv, dar care vine cu riscuri în perspectivă: ea este obţinută din majorarea consumului ca urmare a stimulentelor fiscale acordate în ultimii doi ani. Consumul continuă să crească solid – 8% în primele cinci luni din an. Dar, în urma creşterii cnsumului, deficitele – comercial, de cont curent şi bugetar - se accentuează, iar investiţiile, cele care ar putea asigura o creştere susţinută şi pentru viitor, suferă serios. De exemplu, investiţile statului (din buget şi din fonduri UE) au scăzut la cinci luni cu 54% (până la 4,1 mld. lei), iar din fondurile structurale alocate României în exerciţiul financiar 2014 – 2020 a fost atrasă în perioada amintită o sumă ridicolă - un milion de euro, ceea ce reprezintă 0,004% din sumele alocate – 22 mld. euro. Investiţiile în economia naţională au scăzut în T1, potrivit datelor BNR, cu 3,1%, după o cădere de 3,3% în 2016, în ciuda creşterii economice de 4,8%. Lucrurile s-ar putea schimba uşor după ce indicatorii la cinci luni arată o creştere în industrie de 7,3%, fiind de presupus că au fost făcute unele investiţii ca urmare a majorării cererii la export.
Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, estimează într-un raport al băncii că avansul economic va fi de 4,7% în 2017, în decelerare de la 4,8% în 2016.
Banca a majorat prognozele privind dinamica consumului privat, de la 5,6% an/an la 6,3% an/an. Dar a redus previziunile privind evoluţia investiţiilor productive, de la 5% an/an la 3,2% an/an, evoluţie în măsură să pună în discuţie calitatea creşterii economice.
Noile prognoze privind creşterea exporturilor şi a importurilor au fost „îmbunătăţite” cu ritmuri medii anuale de 8,3%, respectiv 8,5% în 2017.
„Pentru 2018-2019 continuăm să ne aşteptăm la decelerarea economiei, în convergenţă spre potenţial, pe fondul perspectivelor de modificare a mixului de politici economice şi al acumulării de riscuri la adresa stabilităţii macrofinanciare, cu impact asupra costurilor de finanţare”, spune Andrei Rădulescu în raportul citat. Rădulescu aduce în discuţie lipsa marjei de intervenţie pentru politica economică în scenariul incidenţei finalului ciclului economic postcriză. Altfel spus: guvernul şi-a consumat gloanţele şi nu prea mai are ce face în situaţia în care motoarele economiei încetinesc: toate stimulente fiscale au fost cheltuite deja şi nimic în plus nu mai poate fi decis fără o perturbare gravă a veniturilor statului care, oricum, chiar din acest an, ar putea să fie cu miliarde de lei bune sub estimările în baza cărora a fost constuit bugetul. Datele la cinci luni indică un an bun pentru economie, dar plin de riscuri. Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a avansat cu 14,5% în primele cinci luni din an, an/an, (până la aproape 2 mld. euro) ca urmare a creşterii deficitului comercial cu 14,2% şi a reducerii excedentului comerţului internaţional de bunuri cu 6,2%.
Deficitul bugetar este sub control – minus 0,27% din PIB – dar acest lucru se petrece pentru că cheltuielile statului cu investiţiile au scăzut cu cinci miliarde de lei faţă de ianuarie – mai 2016, până la 4 mld. lei (minus 54%). În aceeaşi vreme, deficitul comercial a crescut la cinci luni, an/an, cu 14,3% ca urmare a creşterii consumului cu 8%, exces de cerere care nu a putut fi satisfăcut de piaţa internă.
Investiţiile străine au scăzut însă, în primele cinci luni din an, cu 12,6%, an/an, în vreme ce statul şi-a redus investiţiile din buget şi din fonduri UE cu 54%. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut în primele cinci luni din an, an/an, cu 7,9% stimulată în continuare de majorările salariale şi de reducerile de taxe.
Industria a crescut cu 7,3%, susţinută puternic de creşterea pe segmentul maşinilor şi utilajelor (plus 60%) şi în industria auto (plus 22%) ca urmare a majorării cererii la export. Dar construcţiile s-au prăbuşit în aceeaşi perioadă cu 8,6%, an/an, ca urmare a reducerii severe a investiţiilor statului, reducere care a lovit sever segmentul construcţiilor inginereşti (minus 29%) şi pe cel nerezidenţial (minus 12%).
