Eveniment

Economia este la zenit, dar rata de creştere economică de 5% nu poate fi menţinută doar de consum. Accentul trebuie mutat pe investiţii

Economia este la zenit, dar rata de creştere economică...

Autor: Iulian Anghel

11.10.2016, 00:04 742
Economia trăieşte momente astrale. Toate prognoza de creştere economică a fost împinsă la 5% şi peste pentru 2016 - cea mai mare rată de creştere din Europa. Datele INS, publicate la finele săptămânii trecute, arată că, în august, comparativ cu august 2015, salariul mediu nominal net a crescut cu 14,5%, iar indicele câştigului salarial real a fost cu 14,7% mai mare, graţiei inflaţiei negative - o inflaţie ce va rămâne cu semnul minus până la finalul anului. Banca Naţională a admis săptămâna trecută că, în ciuda creşterii accelerate a consumului, economia nu este în prag de supraîn­căl­zire, altfel spus excesul de cerere nu produce, deocamdată, inflaţie.

Companiile ţipă după oameni, investiţiile, cu excepţia celor ale statului, dau semne de dezmorţire. Statul se împrumută la costuri minime - cu nici două săptămâni în urmă Ministerul Finanţelor a atras de pe pieţele financiare un miliard de euro cu o maturitate de 12 ani, la un cupon de 2,87%. Deficitele sunt sub control - deficitul bugetar este la opt luni de 0,4% din PIB - din nefericire şi din cauza neefectuării investiţiilor progra­mate în buget. Deficitul de cont curent nu va depăşi 2% din PIB în acest an, chiar dacă, la opt luni, deficitul co­mer­cial a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2015.

FMI a ridicat săptămâna trecută prognoza de creştere pentru România de la 4,2% în primăvară, la 5% la începutul acestei săptămâni. Pentru anul viitor prognoza de creştere economică avansată de Fond pentru România este de 3,8% - creştere care rămâne şi în 2017 cea mai mare de pe continent. Şi, una peste alta, anticiparea este că deficitul de cont curent va fi de 2,8% din PIB - încă sub control -, preţurile vor creşte modest, cu sub 2%, în vreme ce şomajul va scădea la 6,2% de la 6,4% în acest an. Cât va dura petrecerea? „Creşterea de 5% realizată aproape exclusiv din consum nu este sustenabilă pe termen lung. O creştere de 3,8% anticipată pentru 2017 de FMI este un calcul mai aproape de realitate“, spune economistul Dragoş Cabat. „Că avem de-a face cu un an de excepţie care nu se repetă, o arată chiar prognoza FMI care reduce creşterea pentru 2017 la 3,8%“, comentează şi economistul Ionuţ Dumitru.

Potrivit lui Cabat, dacă nu vin investiţii străine, dacă fondurile europene nu se deblochează, nu putem spera la rate înalte de creştere: „Avansul PIB de acum este rodul unor investiţii făcute în urmă cu patru-cinci ani. Acum nici românii nu mai trimit bani acasă, investiţiile străine sunt jos, iar creşterea economică vine covârşitor din consum. Dar consumul se va domoli. Şi atunci?“.

„Cifrele arată bine. Noi avem o prognoză de creştere economică pentru acest an peste cea a FMI – mizăm pe un avans de 5,2% în 2016 şi de 3,6% în 2017. Dar noi ştim că în spatele cifrelor se ascund detalii importante. În primul rând avem probleme cu investiţiile, în special cu cele publice, unde, chiar dacă pe zona de cheltuieli de capital înregistrăm creşteri (şi ca urmare a faptului că ele au fost foarte jos în trecut), pe ansamblu avem cădere“, comen­tează Ionuţ Dumitru, eco­nomistul-şef al Raiffeisen Bank.

Investiţiile străine par că şi-au revenit şi au fost în 2015 de 3,5 miliarde de euro, egale cu cele din 2009. Totuşi, nu se poate face o comparaţie pentru că 2009 a fost anul unei crize profunde în vreme ce 2015 este anul de vârf al unui ciclu de creştere.

„Este ca şi cum te-ai compara pe tine sănătos cu tine pe când erai bolnav, dar zici că nu este nicio diferenţă“, co­mentează Cabat.

În ceea ce priveşte fondurile UE, intrările s-au prăbuşit, practic – vorbim de intrările de fonduri la buget pentru că, pe ansamblul economiei, pe ambele exerciţii financiare, România a primit, în primele opt luni din an 5,7 mld. euro. În primele opt luni din an bu­getul conso­lidat a primit de la UE 1,7 mld. lei, fa­ţă de 6,1 mld. lei în primele opt luni din 2015, ceea ce înseamnă o cădere de 74%. Acest lucru nu avea cum să nu afec­teze cheltuielile în pro­gramele cu fon­duri UE, care au scăzut în primele opt luni cu 43%, de la 9,6 mld. în 2015 la 5,5 mld. lei. Investiţiile din buget (cheltuielile de capital) au crescut însă cu 32%, dar “în bani“, dar avansul este mic, sub 2 mld. lei, şi nu suplineşte căderea de cheltuieli în programele cu fonduri UE de 4,2 mld. lei.

În primul semestru din an, economia a crescut cu 5,2%, an/an, şi cu 6% în T2, an/an, împinsă puternic din spate de consum, în special de consumul privat. Consumul a contribuit cu 80,6% la formarea PIB în S1 şi cu 7,2% la creşterea economică.

Investiţiile au contribuit cu 21,8% la formarea PIB şi cu 1,6% la creşterea economică, în vreme ce exporturile nete au avut o contribuţie negativă la formarea PIB de minus 1,1% şi de minus 2,8% la creşterea economică - ceea ce arată că bună parte din consum a fost satisfăcut din importuri (1,7 miliarde de euro în plus în primele şapte luni, comparativ cu şapte luni din 2015). Pe volum, consumul efectiv final a crescut în S1 cu 9,1% (10,4% consumul populaţiei), iar investiţiile cu 7,3%, creşeterea investiţiilor umând să se vadă în economie ceva mai târziu.

„Într-adevăr, lucrurile nu stau rău, dar când intri în detalii se ridică unele semne de întrebare“, spune, la rândul său, economistul Aurelian Dochia. Iată unele din îndoielile economistului: bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,1%, dar unele cheltuieli cum sunt investiţiile nu au fost realizate nici măcar la nivelul de creştere prognozat la alcătuirea bugetului. De aceea te poţi întreba: dacă nu au fost realizate nici la nivelul de creşetere economică mai mic anticipat la începutul anului, ce se va întâmpla în 2017 sau în anii care vin când această creştere se va tempera? Mai mult, arată el, salariile au crescut foarte mult în zona publică.

Dochia mai opinează că, pe termen scurt, economia a ajuns la maximum de capacitate, ceea ce nu înseamnă că nu este loc de creşteri viitoare, dar ceva trebuie schimbat. Pentru că, pe termen scurt, excesul de cerere înregistrat ca urmare a reducerii TVA şi a majorărilor salariale a fost satisfăcut în bună măsură din importuri şi, astfel, deficitul comercial a crescut cu 30% în primele şapte luni din an. an/an, până la 5,1 miliarde de euro. Pe termen mediu şi lung însă, ca ritmul de creştere să fie menţinut, trebuie să crească producţia internă, dar nu atât în funcţie de forţa de muncă cât de productivitate ? altfel spus nu volumul, ci calitatea vor aduce creşterea. Ca acest lucru să se întâmple trebuie schimbată structura economiei.

„Nu poţi creşte productivitatea făcând doar şuruburi, ai nevoie să produci ceva care să aibă valoare adăugată şi mai mare. Există unele sectoare? unele zone de metalurgie - unde productivitatea este aproape egală cu cea din Germania, dar acestea sunt puţine, în rest productivitatea este cu mult în urmă“, comentează Aurelian Dochia.

Economistul Ionuţ Dumitru conchide: “Putem reface sustenabilitatea creşterii economice stimulând investiţiile, dar aici ne întrebăm: dacă am admis că o creştere puternică prin consum nu este sustenabilă, de ce să mai potenţăm încă o dată consumul prin reducerile fiscale ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2017? Aşadar, stimularea investiţiilor, renunţarea la măsurile de relaxare fiscală din 2017 şi multă moderaţie în privinţa salariilor, aceasta este cheia menţinerii unei creşteri semnificative şi durabile“.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO