Comparativ cu T4 2014, industria a scăzut însă cu 1,7%, ceea ce arată că lucrurile îşi revin greu. Această scădere înregistrează cea mai nefavorabilă evoluţie trimestrială ajustată din 2009 încoace, an în care însă economia era într-o criză profundă.
Producţia industrială este puternic afectată de evoluţia industriei extractive care îşi continuă declinul ca urmare a turbulenţelor de pe pieţele internaţionale începute cu peste un an în urmă, dar nici industria prelucrătoare, principala componentă a industriei româneşti, nu oferă motive de optimism exagerat. Aceasta a crescut în T1 an/an cu doar 1,8% (serie brută) şi cu 0,9% serie ajustată. În martie însă a scăzut cu 0,4% faţă de februarie.
„Productia industria a rămas slabă în martie 2016, scăzând (ca serie ajustată) cu 0,4% în ritm anual. De fapt, în T1/2016 s-a redus cu 1,7% faţă de
T4/2015, cea mai mare scădere în ritm trimestrial din 2009, când România se afla într-o recesiune puternică“, a comentat Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank. Declinul industriei a început în toamna trecută, iar la începutul anului a intrat pe scădere. La ce ne putem aştepta în lunile care vin?
„Pentru perioada următoare ne aşteptăm la accelerarea producţiei industriale prin intermediul industriei prelucrătoare (aspect reflectat şi de dinamica comenzilor noi), susţinută de consolidarea perspectivelor pozitive pentru consum privat şi investiţii în România şi ţările Uniunii Europene. Conform scenariului macroeconometric central al Băncii Transilvania, investiţiile productive pe plan intern ar putea creşte cu ritmuri anuale de 8,1% în 2016, 9% în 2017 şi 9,1% în 2018, cu implicaţii favorabile pentru producţia industrială. Cu toate acestea, atragem atenţia cu privire la provocările pe termen scurt pentru industria prelucrătoare, cea mai importantă fiind cea a competitivităţii, mai ales în contextul evoluţiei divergente salariul real vs. productivitatea muncii“, spune Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
Foarte probabil în lunile care vin industria va da semne de revenire, însă este important de văzut cum şi cât pentru că deocamdată importurile cresc într-un ritm spectaculos (2 miliarde de euro deficit la două luni), ceea ce înseamnă că excedentul de cerere înregistrat este satisfăcut de importuri şi nu din producţia internă (cu precădere de industria prelucrătoare).
Datele publicate miercuri de INS arată că comenzile noi în industria prelucrătoare au crescut însă cu 4% în trimestrul 1 an/an, iar cifra de afaceri pe total industrie s-a majorat în perioada menţionată cu 2,5% (an/an). Nu este mult, dar mai important este faptul că, faţă de luna precedentă, în martie cifra de afaceri a crescut, în termeni nominali, cu 9,3%, iar comenzile noi cu 7,8%, ceea ce arată o oarecare înviorare de la o lună la alta.
Comenzilor noi de bunuri de folosinţă îndelungată şi de bunuri de capital cresc, lucru ce ar trebui să impulsioneze industria prelucrătoare.
Potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, producţia industrială a crescut în martie, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu 2,9%, ca serie brută, şi a scăzut cu 0,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Creşterea a fost susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (+4,3%), în timp ce industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 22,3%, respectiv cu 1,9%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia a scăzut cu 0,4%, ca efect al scăderii industriei extractive (-21,6%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,2%). Industria prelucrătoare a crescut cu 1,0%.
Comparativ cu luna februarie, producţia industrială din martie a marcat o creştere de 10,3% ca serie brută şi cu 0,15% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
În trimestrul I 2016, comparativ cu trimestrul I 2015, producţia industrială a crescut cu 0,6% ca serie brută, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+1,8%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 17,4%, respectiv cu 3,9%.
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, indicatorul a scăzut cu 0,5% în primele trei luni ale anului, ca urmare a scăderii industriei extractive (-17,0%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%). Industria prelucrătoare a înregistrat o creştere de 0,9%.
Industria, de la 40% pondere în PIB la 23%
În 1990 industria însemna 40% din PIB, dar asta şi pentru că serviciile erau la pământ. Pe măsură ce economia se transforma, ponderea industriei în PIB s-a redus, prin 2008-2009 ajungând să însemne 23-24% din produsul intern brut. Ponderea industriei în PIB a început să crească după aceşti ani, ajungând la 30% în 2013, pentru ca să reînceapă să scadă până la 23% anul trecut. În PIB-ul UE industria reprezintă 16-17%, dar nu pentru că aceasta ar fi slabă, ci pentru că alte ramuri sunt dezvoltate. Evoluţia industriei interesează în cel mai înalt grad pentru că multe ramuri au productivitate mare. Mai apoi, dacă industria nu satisface cererea internă, atunci importurile cresc, cu consecinţe serioase asupra deficitului comercial şi, prin extensie, a deficitului de cont curent.
