Economia la final de an. A fost 2015 cel mai bun an pentru economie de la revoluţie încoace? Ce va fi cu 2016

18 dec 2015 Autor: Iulian Anghel

Consumul şi investiţiile în creştere vor împinge creşterea economică din acest an până spre 4%. Pentru anul viitor scenariul ar trebui să se repete. Dar faţă de acest an, 2016 va fi mai complicat şi presărat cu mult mai multe pericole.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, datele macroeconomice continuă să confirme o revenire solidă a economiei. În octombrie, arată datele Eurostat publicate ieri, România a înregistrat a treia cea mai puternică creştere a sectorului de construcţii din UE, cu un plus de peste 10% - vorbim despre un sector care suferise enorm în criză, poate şi de aceea creşterea este mare. Tranzacţiile imobiliare îşi revin, industria creşte, chiar dacă nu spectaculos, agricultura a mers mai prost anul acesta, dar nu va fi un dezastru.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, economia s-a bazat în 2015 pe două motoare – consumul, mai cu seamă consumul populaţiei, şi investiţiile. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut în volum cu 5,7% în primele trei trimestre, contribuind cu 3,5% la creşterea PIB de 3,7%. Formarea brută de capital fix a crescut în volum cu 6,8% şi a contribuit cu 1,5% la creşterea economică.

Exporturile de bunuri se pregătesc să înregistreze un nou maxim istoric, de peste 55 mld. euro, chiar dacă contribuie negativ la PIB în primele trei trimestre din cauza unui volum mai mare de importuri (şi ca urmare a majorării consumului stimulat de reducerea taxelor şi creşterea salariilor).

Pentru Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, 2015 este cel mai bun an economic pentru România de după 1989. O afirmaţie atât de categorică poate mira, dar economistul aduce argumente.

„Acest aspect nu ar fi fost posibil fără consolidarea stabilităţii macrofinanciare, un bun public cu importante valenţe pentru dinamica unei economii din perspectiva termenului mediu lung. Evoluţiile din 2015 ale mai multor indicatori confirmă faptul că acest an a fost cel mai bun de după schimbarea regimului în 1989 şi din perspectiva stabilităţii macro-financiare. Ne referim aici la contribuţia echilibrată a factorilor de producţie la dinamica PIB potenţial în anul care se încheie: conform estimărilor macroeconometrice elaborate, contribuţia factorului muncă a atins maxime istorice (0,7 puncte procentuale), iar contribuţia productivităţii totale a factorilor de producţie a consemnat cel mai bun nivel din 2007 (1,1 puncte procentuale); factorul capital a contribuit cu 1,1 puncte procentuale“, spune economistul în studiul „Corola stabilităţii macrofinanciare – provocări pentru 2016“.

La acestea se adaugă absenţa presiunilor inflaţioniste, consolidarea deficitului de cont curent în jurul minimelor istorice (0,6% din PIB în perioada ianuarie-octombrie), scăderea datoriei externe totale (sub pragul de 60% din PIB, pentru prima oară din 2008), evoluţiile din sfera finanţelor publice (excedent bugetar de 1,28% din PIB în perioada ianuarie - octombrie), declinul ratei creditelor neperformante (la 12,3% în septembrie), rezultatul agregat pozitiv din sectorul bancar după pierderea record din 2014.

Consolidarea fiscală, petrecută pe parcursul mai multor ani postcriză, a avut ca rezultat reducerea costului finanţării la minime istorice, dar şi relansarea investiţiilor străine şi creşterea investiţiilor în economie. Iată de ce 2015 poate fi considerat cel mai bun an pentru economie din ultimii 26 de ani, argumentează Andrei Rădulescu.

Ce va fi în 2016? Parlamentul a adoptat miercuri legea bugetului pe anul viitor care prevede majorări substanţiale de salarii (un plus de 13 mld. lei care se regăseşte în deficit întrucât, ca urmare a reducerilor de taxe, veniturile bugetului nu sunt programate să crească spectaculos) şi un deficit care se apropie periculos de limita maximă admisă de 3% din PIB. Noul guvern nu a avut aproape niciun cuvânt de spus la elaborarea bugetului, dar va trebui să-l gestioneze. Iar derapajul de la ţinta de deficit asumată iniţial, de 1,2% din PIB, nu a trecut neobservat.

Consiliul Fiscal scrie în raportul asupra bugetului că acesta consemnează o abatere deliberată şi de amploare de la toate regulile fiscale instituite atât de legislaţia naţională, cât şi de tratatele europene semnate de România.

„Bugetul induce o vulnerabilizare de proporţii a poziţiei finanţelor publice complicând substanţial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse“, arată Consiliului Fiscal în opinia asupra bugetului semnată de şeful instituţiei, Ionuţ Dumitru.

În aceste condiţii, Consiliul indică pericolul depăşirii deficitului maxim admis de 3% din PIB în 2016 şi cu atât mai mult în 2017, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală şi de majorare a salariilor.

Acest lucru este subliniat şi de Andrei Rădulescu: „La nivel de politică fiscal-bugetară şi politică de venituri au fost luate unele măsuri care riscă să strivească corola stabilităţii macro-financiare, mai ales în contextul macro-financiar global fragil, caracterizat prin intensificarea divergenţelor de politică monetară (FED vs. BCE).“

Primele semne se văd deja, în opinia economistului Băncii Transilvania. Imediat după publicarea proiectului bugetului de stat pe 2016 piaţa financiară a reacţionat nefavorabil: costul finanţării statului a crescut cu aproximativ 20 puncte bază, la 3,74% (nivelul maxim de la jumătatea lunii septembrie), iar leul s-a depreciat în raport cu euro (către nivelul minim de la începutul anului 2014). Practic, subliniază economistul, piaţa avertizează cu privire la intensificarea riscurilor privind traiectoria stabilităţii macro-financiare, după mai mulţi ani de consolidare.

În faţa derapajelor, costul finanţării va creşte, având impact substanţial asupra performanţelor economice pe termen mediu. Ce are de făcut guvernul?

„Considerăm drept provocare de politică economică pentru România în 2016, fundamentală din perspectiva stabilităţii macro-financiare, implementarea de reforme structurale care să contracareze presiunile de deteriorare a componentei structurale a deficitului bugetar. În caz contrar, economia internă riscă să-şi piardă încrederea pieţei financiare, cucerită cu eforturi fără precedent pe parcursul ultimilor ani“, explică Rădulescu.

Ionunţ Dumitru afirmă, la rându-i: Guvernul trebuie să accelereze măsurile de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare şi asupra eficienţei cheltuirii banilor publici.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.12.2015

 
Cuvinte cheie:
econommie
, evolutie
, crestere economica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide