COMENTARIU

Economia României are cea mai mare creştere din Europa, dar mediul de afaceri fierbe: Unde şi de ce nu se leagă lucrurile. Măsurile şoc ale guvernului PSD şi ce s-a ales din ele

19 oct 2017 Autor: Iulian Anghel

Economia va avea o creştere puternică anul acesta, între 5 şi 6%. Consumul este pe culmi – un plus 8% înainte ca efectul majorării accizelor sau al dobânzilor la lei să fi fost vizibil.

Creşterea economică nu vine însă doar din consum: industria avansează şi ea puternic şi singurele semne cu minus trans­mise din economie privesc in­ves­tiţiile statului, care au scăzut cu 52% în primele opt luni din an, târând după ele sectorul construcţiilor care depinde de stat (sectorul construcţiilor ingi­ne­reşti).

Datele definitive privind PIB-ul în S1 au indicat o creştere economică de 5,8% cu industria pe prima poziţie, urmată de comerţ şi informaţiile şi comunicaţiile (IT&C). Industria a avut o creştere de 7,3% semestru la se­mes­tru, ceea ce, având în vedere pon­derea sa de 23% în PIB, a determinat o contribuţie la creşterea economică de 1,7 puncte procentuale. Iar comerţul, cu o pondere de 20% în PIB, a crescut cu 8% şi a contribuit la creşterea economică cu 1,5 puncte procentuale. În mai puţin de o lună, vor apărea datele privind evoluţia economiei în T3, dar nimic nu arată, deocamdată, că s-ar întâmpla ceva dramatic care să inverseze trendul, mai ales că se aşteaptă un an agricol bun, consumul e încă sus, iar industria merge bine.

De ce este atunci atâta vânzoleală în mediul de business care ar trebui să se simtă ca peştele în apă în această efervescenţă în care salariile bugetarilor au crescut cu peste 20%, salariile în general cu aproximativ 14%, consumul cu 8%, prin urmăre vânzările com­paniilor avansează şi ele?

Pentru că această creştere bună este aşezată pe o fundaţie care se mişcă, după cum sugerează analiştii. O aşa „vânzolează” şi avalanşe de propuneri de schimbări fiscale se mai întâmpla doar înainte ca fostul ministrul al finanţelor Mihai Tănăsescu să fi făcut o oarecare ordine în Codul fiscal, spune consultantul fiscal Gabriel Sincu. De la începutul anului au fost aruncate pe piaţă propuneri care au scos peri albi responsabililor din mediul de afaceri, până ca ele să fie retrase. S-a început în vară, în forţă, cu impozitul pe gospodărie şi globalizarea veniturilor, proiect care a ocupat luni de zile scena dezbaterilor. Schimbarea guvernului a însemnat îngroparea măsurii, dar nu a adus liniştea, pentru că o altă intenţie anunţată a făcut valuri: impozitul pe cifra de afaceri a companiilor şi introducerea taxei de solidaritate pentru cei cu venituri mari. Alţi bani, altă distracţie, până ce măsurile au fost retrase – sau au fost retrase verbal, pentru că ele există încă în documentele „programatice” ale partidului de guvernământ. Noua lege a salarizării şi măsura trecerii contribuţiilor sociale ale angajatorilor în totala responsabilitate a angajaţilor sunt alte intenţii care au ridicat, de această dată, sindicatele împotriva guvernului, dar, după cum observă consultantul fiscal Gabriel Biriş, trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat cu greu mai poate fi oprită pentru că ea ar presupune şi renunţarea la legea salarizării, adică la piatra de temelie a programului de guvernare. Toamna a pus capac la toate cu proiectul TVA split.

Toată vânzoleala, cum o numeşte Sincu, are însă un rost: veniturile bugetului sunt în creştere, dar această creştere nu este suficientă pentru acoperirea tuturor promisiunilor electorale, începând cu creşterea pensiilor şi a salariilor şi terminând cu reducerile de taxe. Prin urmare, uşor, uşor, se renunţă la unele măsuri – scutirea de impozit pe venit a medicilor; eliminarea impozitului pe dividende; TVA zero în construcţii, reducerea cu încă un punct a TVA, începând cu 2018. De cealaltă parte se încearcă taxe noi, începând cu revenirea la supraaciza la carburant intrată deja în vigoare.

Chiar cu acest ping-pong mediu de afaceri-guvern, 2017 a mers bine. Miza este însă 2018. Deficitul bugetar în 2017 este ţinut în frâu de tăierile din investiţii şi de veniturile mai mari. Însă, dacă programul de guvernare merge înainte, 2018 va însemna cheltuieli în creştere, peste cele din 2017 - în primul rând pensii şi salarii mai mari.

În aceste zile Ministerul Finanţelor pregăteşte bugetul pentru anul viitor.

Ministrul de resort spune că deficitul bugetar va fi menţinut la sub 3% din PIB şi anul acesta şi în 2018, în condiţiile în care FMI apreciază că deficitul va sări de 4% din PIB în anul ce vine. Cum se va întâmpla asta este greu de prevăzut, în condiţiile în care planurile guvernului care urmărau, până la urmă, creşterea veniturilor statului cad unul după altul.

 

Măsurile-şoc ale guvernului şi ce s-a ales din ele

Impozitul pe gospodărie şi gobalizarea veniturilor

- Prezentă în programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile, măsura nu se mai regăseşte în programul de guvernare al guvernului Tudose, după ce a provocat multă emoţie şi reacţii de respingere. Totuşi, în mod bizar, într-un document al PSD de dată recentă, reintroducerea impozitului pe venitul global la nivelul persoanei fizice are termen de aplicare 1 ianuarie 2018.

Impozitul pe cifra de afaceri a companiilor

- Este un proiect aflat în programul de guvernare al guvernului Tudose, dar discuţia a fost abandonată, iar premierul a spus că nu se va aplica. Totuşi într-un document al PSD intitulat, „Raport privind stadiul realizării programului de guvernare” din 12 octombrie 2017 măsura are ca termen de aplicare 1 ianuarie 2018.

Taxa de solidaritate

- O discuţie aparent abandonată, anunţată la instalarea guvernului Tudose. În “Raportul privind stadiul realizării programului de guvernare” din 12 octombrie ea are totuşi termen de aplicare 1 ianuarie 2018.

TVA split

- Măsura este în vigoare, opţional, de la 1 octombrie şi obligatorie de la 1 ianuarie 2018. Premierul a anunţat că ordonanţa de urgenţă va fi modificată, iar obligativitatea va fi restrânsă la companiile în insolvenţă, faliment sau care au restanţe la stat.

- Noua lege a salarizării

- Trebuie să intre în vigoare de anul viitor dar, pentru a putea fi aplicată, este nevoie de trecerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor în sarcina angajaţilor, lucru respins vehement de sindicate. Aplicarea legii este, prin urmare, nesigură.

Noua lege a pensiilor

- Trebuia aplicată din această toamnă, dar a fost amânată pentru anul viitor. Nu este clară situaţia ei şi nici de când se aplică.

Eliminarea impozitului pe dividende

- Are ca termen de aplicare data de 1 ianuarie 2018, dar cel mai probabil va fi amânată sau anulată.

Reducerea TVA la 18% prevăzută de la 1 ianuarie

- Cel mai probabil nu se va mai aplica, cel puţin anul viitor.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.10.2017

 
Cuvinte cheie:
crestere
, economie
, mediul de afaceri
, consum
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide