Economia subterană din România a totalizat anul trecut 41 miliarde de euro, reiese din datele Comisiei Europene, care estimează că economia nefiscalizată reprezintă 29,6% din PIB, procentaj depăşit în UE doar de Bulgaria.
Bulgaria este singurul stat din Uniunea Europeană unde ponderea economiei subterane, de 32,3% din PIB, depăşeşte nivelul de 30%, potrivit datelor Comisiei Europene comunicate miercuri Parlamentului European şi Consiliului.
România este urmată în ordine de Lituania (29% din PIB), Estonia (28,9%) şi Letonia (26,5%). Polonia este pe locul opt cu 25%, iar Grecia pe poziţia a noua, cu 24,3%.
Ungaria ocupă locul 11 (22,8%), iar Cehia locul 17 (16,4%).
Austria, Luxemburg şi Olanda sunt singurele ţări din UE ale căror economii subterane au o pondere de sub 10% din PIB. Ponderi mici ale economiei subterane mai au în ordine crescătoare Marea Britanie (10,5%), Franţa (11%) şi Irlanda (12,8%).
Ţările nordice Suedia, Danemarca şi Finlanda ocupă poziţiile 19-21, cu ponderi de 14,7%, 13,8%, respectiv 13,7%. Italia este pe poziţia 12 (21,2%), Spania pe 15 (19,2%), iar Germania pe locul 22 (13,5%).
CE precizează că a făcut recomandări specifice pentru reducerea economiei subterane Bulgariei, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Italiei, Lituaniei, Maltei, Poloniei şi Slovaciei.
Totodată, Comisia recomandă ţărilor membre care beneficiază de asistenţă financiară prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate Financiară sau potrivit prevederilor Tratatului UE (respectiv Articolul 143) să aplice măsurile existente în deciziile de implementare şi în memorandumurile de înţelegere. În această categorie se află Grecia, Irlanda, Portugalia şi România.
Media la nivelul Uniunii Europene este o pondere a economiei subterane de 19% din PIB-ul regiunii, iar în raportul CE se arată că fraudele şi evaziunea fiscală limitează capacitatea statelor membre să majoreze veniturile şi să aplice politicile economice.
Într-o perioadă de consolidare fiscală, când multe ţări trebuie să reducă cheltuielile şi să majoreze veniturile, aceste măsuri sunt îngreunate de evaziunea şi fraudele fiscale, iar ponderea de aproape o cincime din PIB-ul UE a economiei subterane arată amploarea problemei.
Comisia menţionează faptul că zeci de miliarde de euro se află în conturi offshore, deseori neraportate şi netaxate, reducând veniturile naţionale.
Având în vedere amploarea fenomenului, intensificarea eforturilor de combatere a fraudelor şi evaziunii fiscale nu este doar o problemă de venituri, ci şi de corectitudine.
Majoritatea contribuabililor îşi plătesc corect taxele şi nu trebuie să fie afectaţi de majorări suplimentare de impozite, menite să compenseze pierderile de venituri provocate de evazionişti, se arată în raport.
Înainte de sfârşitul acestui an Comisia intenţionează să prezinte un plan de acţiune, bazat pe o evaluare proporţională a impactului, care să identifice măsuri specifice care pot fi luate rapid, dacă vor avea prioritate politică. Prezentarea planului va avea loc odată cu o iniţiativă referitoare la paradisurile fiscale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
