Atât pentru anul 2015, cât şi pentru următorii ani, în prognoză s-a avut în vedere impactul aplicării ordonanţei privind reducerea TVA, conform Programului de convergenţă. Faţă de scenariul de bază prezentat în noul program de convergenţă, prognoza creşterii economice în condiţiile create de măsurile fiscale indică o creştere suplimentară a Produsului Intern Brut, în termeni reali, de 0,5 - 0,8 puncte procentuale. Anul trecut, economia a făcut un salt de 2,8%, peste aşteptări, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii a fost modestă. Industria a fost şi anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB.
Executivul îşi păstrează angajamentul de adoptare a monedei euro începând de la 1 ianuarie 2019 şi vrea să ceară la Bruxelles activarea „clauzei de reformă structurală“, ceea ce implică o abatere temporară a deficitului bugetar de 0,5 pp din PIB.
Din punctul de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană a Produsului Intern Brut pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard, România a progresat semnificativ în ultimii doi ani, indicatorul situându-se în prezent la circa 55% faţă de media UE 28, comparativ cu 54,5% în 2013 şi 52,8% în 2012. Ritmul PIB-ului pe locuitor a fost pe întreaga perioadă 2009 - 2013 cu peste două puncte procentuale peste cel de pe ansamblul Uniunii Europene, potrivit guvernului.
România intenţionează să solicite la Bruxelles activarea „clauzei de reformă structurală“, ceea ce implică o abatere temporară a deficitului bugetar de 0,5 pp din PIB. Prin aplicarea clauzei de reformă structurală, statele membre ale UE care implementează reforme structurale majore cu impact pozitiv pe termen lung au voie să devieze temporar de la ţintele bugetare stabilite prin obiectivul pe termen mediu (MTO). Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a redus cu 3,8 puncte procentuale în perioada 2011-2014, respectiv de la 5,3% în anul 2011 la 1,5% din PIB în anul 2014. Deficitul bugetar aferent anului 2014 s-a situat mult sub media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,4% din PIB şi pentru UE 28 de 2,9% din PIB, România fiind a treia ţară cu cel mai mic deficit.
Programul de convergenţă include şi principalele măsuri fiscale din proiectul de cod fiscal, respectiv reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, reducerea impozitului pe profit şi venit de la 16% la 14% din 2019, stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi în cadrul microîntreprinderilor, diminuarea CAS şi eliminarea impozitului pe construcţii speciale din 1 ianuarie 2016. În cazul impozitului pe dividende, în Programul de convergenţă se menţionează intenţia de reducere de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016.
Riscurile care pot afecta economia sunt în principal externe. Riscurile negative provin în principal de la evoluţiile din Grecia, Ucraina şi zona euro. Alte evoluţii internaţionale cu impact asupra economiei româneşti sunt reducerea semnificativă a preţului petrolului, scăderea pronunţată a inflaţiei şi chiar deflaţie în Uniunea Europeană şi dificultăţi în relansarea procesului investiţional european.
Pe de altă parte, „riscuri pozitive“, inclusiv pentru procesul investiţional, vin din partea măsurilor recente de politică monetară ale Băncii Centrale Europene şi din aşteptata implementare a Planului de Investiţii pentru Europa (Planul Juncker), conform Programului de convergenţă pentru 2015-2018.
