La o creştere economică peste estimări, un vârf după marea criză, investiţile statului sunt la cel mai mic nivel din ultimul deceniu, minus 45% în semestrul întâi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Economia a crescut cu 5,8% în primul semestru, peste aşteptările multora dintre economişti. Veniturile statului au crescut, de asemenea, cu 8,2%, sub aşteptări, dar o creştere oricum importantă.
Premierul Mihai Tudose s-a lăudat cu aceste creşteri, dar a omis un aspect: ele nu se văd în investiţiile statului, care sunt la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, iar lipsa lor va afecta creşterea economică viitoare.
Doar 4 miliarde de lei a cheltuit bugetul cu investiţiile (cheltuieli de capital) în primele şase luni din an.
În ultimii zece ani, un rezultat mai prost în primul semestru nu s-a mai întâlnit decât în 2015 (3,8 mld. lei cheltuieli de capital), cu observaţia că, în acel an, lipsa cheltuielilor statului a fost compensată de fondurile europene, iar, în total, în 2015 în S1, cheltuielile de investiţii (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) au fost de aproape 10 miliarde de lei.
În S1 din acest an toate cheltuielile publice cu investiţiile (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) au fost de doar 6 miliarde de lei, un nivel mediocru la o creştere economică atât de mare, cu atât mai mult cu cât bugetul a fost realizat pe o creştere însemnată a investiţiilor, de aproximativ 17% faţă de 2016.
Dacă excludem investiţile Armatei, în economie ar trebui să intre anul acesta, ca investiţii ale statului, în jur de 34-35 de miliarde de lei (29,5 mld. lei în 2016), dar, la şase luni, cheltuielile totale de investiţii sunt de 6 miliarde de lei. Două sunt explicaţiile pentru acest nivel atât de jos al investiţiilor. Prima: veniturile statului au crescut cu 8% în primele şase luni, an la an, dar bugetul este construit pe o creştere de 14%. Aşadar, doar această creştere ar putea acoperi majorările salariale şi golurile din buget ca urmare a reducerilor de taxe. Pentru că veniturile nu sunt la nivelul prognozat, se taie din investiţii şi a apărut nevoia unor majorări de taxe.
„Problema pentru PSD şi Dragnea: costul promisiunilor din programul de guvernare creşte exponenţial de la un an la altul. Şi atunci ce vor face PSD şi Dragnea? Vă spun ce cred eu că urmeaza.
1. Introducerea impozitării progresive pe venit şi profit - cota maximă de impozitare între 35% şi 45%!
2. Creşterea cotei contribuţiilor sociale pentru cei cu venituri mari - de la 39,25% cât este astăzi, la 45%!
3. Creşterea cotei standard a TVA la 22%!“, avansează economistul Florin Cîţu, senator PNL, un scenariu sumbru pentru viitor.
Cel de-al doilea motiv pentru prăbuşirea investiţiilor este că bugetul s-a sprijinit prea mult pe fondurile UE. În primele şase luni din an, din fondurile structurale au fost luate doar 3 milioane de euro, o sumă infimă, în condiţiile în care bugetul se bazează pe fonduri structurale de la UE de aproape zece miliarde de lei (2,1 mld. euro). În aceste condiţii, lipsa investiţiilor din buget nu mai poate fi suplinită din fondurile UE, cum s-a întâmplat în anii trecuţi. În 2017, de la UE au intrat, doar la buget, 17 miliarde de lei, iar anul trecut şapte miliarde de lei. În aceste condiţii, bugetul a fost mai relaxat, bazându-se pe aceşti bani, dat situaţia nu s-a repetat, cel puţin în această primă jumătate din an.
Economia creşte bine, bugetul este în echilibru, pentru că, la şase luni, deficitul este de 0,7% din PIB, faţă de un deficit prognozat, pe întreg anul, de 2,96% din PIB. Doar că acest deficit redus este problematic pentru că a fost obţinut chiar pe seama sacrificării investiţiilor, celelalte cheltuieli fiind în grafic. Însă această lipsă a cheltuielilor publice cu investiţiile se va vedea în viitor, când creşterea economică va fi afectată tocmai de amânările înregistrate astăzi.
